Pe lângă faptul că nu a fost deloc impresionată de arhitectura orașului București, Greta Taubert a avut parte de o experiență foarte neplăcută.
„În viața mea de călătoare cu rucsacul în spate, am călătorit în aproape toate capitalele din Europa de Est. Clădirile de cuburi gri și fețele gri nu mă sperie. Dimpotrivă: Îmi place onestitatea brutală a metropolelor din Est. Ele sunt la antipodul pozitivismului occidental, care vrea ca totul să fie mereu lin și curat și ordonat și eficient și fericit. Când cablurile se revarsă din blocurile turn ca niște intestine, cel puțin nu suferi singur pe lume. Melancolia este ca un câine de stradă șchiopătând”, a scris Greta în Der Spigel, potrivit Hotnews.
București nu are niciun argument nici măcar dacă e comparat cu alte capitale est-europene, spune jurnalista germană. „Dar în majoritatea orașelor din Europa de Est, există o altă vibrație în afară de griul lumii-aburire. Varșovia este cosmopolită, Praga este intelectuală, Ljubljana este drăguță, Budapesta este grațioasă, Belgrad este sălbatică, Sarajevo este orientală. Despre București se știe foarte puțin. Există ceva acolo? Ceva?”, a explicat ea.
Nemțoaica spune că, deși vorbim de o capitală europeană, ea nu e promovată deloc. „Când am vrut să-mi pregătesc călătoria în capitala României, nu prea am avut ce să fac. Nu exista niciun ghid despre oraș în secțiunea de călătorii bine aprovizionată a librăriei din gara din Leipzig. Bucureștiul nu este menționat în antologiile celor mai interesante metropole din Europa. Atunci când le-am cerut urmăritorilor mei de pe Instagram recomandări, tot ce au găsit a fost „mănâncă creier de miel”, a mai scris ea.
Tânăra a vorbit și cu un arhitect român, Tudor Vlăsceanu, cel care a proiectat pavilionul României pentru Bienala de Arhitectură de la Veneția din 2010, împreună cu echipa de arhitecți. „Orașul este ca un computer care are Apple într-o zi, Windows în următoarea și o mulțime de spam între timp. Este un haos absolut”.
Greta a ironizat și celebrii mici din Piața Obor. „Folosim două scobitori pe post de furculiță pentru a înmuia mici în cantități uriașe de muștar și bem bere. Pe un panou scrie: „Nu, nu: „Veni, vedi, mici”, ceea ce mă face să râd din nou (…). Tocmai pentru că Bucureștiul nu reprezintă nimic, nu și-a construit un clișeu și nu este cunoscut pentru nimic clasic de frumos, poți fi totuși surprins de orașul eclectic”, a adăugat ea.
„În timp ce mă grăbesc să mă întorc la apartamentul meu pe furtună, frica se strecoară în mine. De ce este poliția acolo? Am fost jefuită? Am lăsat robinetul deschis? Un caz de crimă? Mă grăbesc să trec pe lângă fațada clădirii cu reclama la Fanta pe mai multe etaje, introduc codul numeric pentru ușa de la intrare și iau liftull care zumzăie până la etajul patru. Acolo văd doi polițiști, proprietarul și un vecin în vârstă în halat matlasat, în fața camerei mele, cu ușa larg deschisă. Nimeni nu știe de ce”, relatează Greta.
Nimeni nu îi furase nimic, iar în cele din urmă a aflat și de ce era poliția acolo.
„Lipsește ceva?” Întreb și toți ridică din umeri. După câteva replici, mi se permite în sfârșit să intru – apartamentul este intact, iar lucrurile mele sunt neatinse. „Când am văzut ușa atât de deschisă, am vrut doar să știu dacă nu s-a întâmplat nimic cu oaspetele”, spune doamna în halat. Ea sunase la poliție. Trebuie să râd din nou – cu ușurare. Poate că Bucureștiul nu este frumos în sensul clasic, dar este plin de surprize. Și asta e destul de frumos”, a mai adăugat jurnalista germană.