Caracatiţa lui Coldea este pe cale să fie devoaltă, iar implicaţiile scandalului capătă accente internaţionale! Fostul prim-adjunct al SRI Florian Coldea, fostul şef al Direcţiei juridice a SRI, generalul Dumitru Dumbravă, avocatul Doru Trăilă şi omul de afaceri Dan Tocaci sunt acuzaţi de trafic de influenţă, în dosarul în care au avut loc audieri începând de joi, dar buboiul infracţional purulent riscă să provoace o infecţie majoră în justiţia din România şi un cutremur la cel mai înalt nivel. Momentn, DNA a transmis primele informaţii în acest caz, dar ancheta pare că este abia la început. Apar noi denunţuri în fiecare zi, iar tentaculele caracatiţei se întind până la EPPO şi locotenenţii Laurei Codruţa Kovesi, fostă colaboratoare apropiată a lui Florian Coldea.
Constantin Irina, unul din copiii de suflet ai lui “madam” Kovesi, alaturi de mai cunoscutul procuror Uncheselu, ar putea fi prins şi el în iţele anchetei. Buboiul infracţional se extinde mult peste graniţele ţării, iar procurorii pot descoperi averi incomensurabile şi proprietăţi ascunse în cele mai cosmopolite oraşe ale Europei. Toate se ţes într-o pânză infracţională în care sunt prinşi procurori, oameni de afaceri şi rudele apropiate ale acestora, toate sub bagheta lui Coldea, care a încercat degeaba să-şi acopere urmele.
Pe vremea lui Kovesi, la DNA, pionii Unceşelu şi Irina îndeplineau fără veto ordinele Zeiţei Anticorupţie, astfel că au fost recompensati cu funcţii, prime, salarii de merit, desi ca activitatea erau cunoscuţi in intreaga structura doar ca slujitori fideli fara rezultate remarcante.
Constantin Irina s-a făcut însa remarcat pe treptele DNA, cand Laura Kovesi a fost obligată să renunţe la funcţie, fiind revocată de Klaus Iohannis. A plans, a facut galerie pe holuri, a purtat buchete de flori în lacrimi, iar asta a cântărit mult se pare la CV-ul pentru un post de procuror european.
Kovesi nu a uitat lacrimile fidelilor, deşi ea le preferă pe cele de corupt în loc de cafea. Irina si Uncheselu au fost primii procurori români aleşi sa o insoteasca la EPPO, pentru că avea nevoie oameni dedicaţi, care să execute ordinele pentru a întocmi dosare în România, necesare fostului binom, transferat acum în privat pentru a servi „clienţi” pe tavă caractiţei construite de „pensionarii” Coldea şi Dumbravă.
Să nu uităm că Dumitru Dumbravă a devenit cunoscut în spațiul public după ce a declarat că „justiţia este un câmp tactic pentru SRI”, afirmaţie care capătă mult sens în aceste zile.
Acum, Constantin Irina demostrează că a păstrat poziţia de sluj şi a jucat mereu pentru taberele care l-au propulsat în funcţii nemeritate.
După ce EPPO a clamat primul mare succes, punerea sub acuzare a lui Hideg, a început operaţiunea de atragere a ţintei în caruselul Coldea-Dumbravă, pentru maximizarea profitului.
Practic, dupa ce EPPO a cerut în primă instanţă o pedeapsa de 10 ani cu executare, totul s-a derulat ca la carte pentru caracatiţa coordonată de Coldea. Procurorul EPPO Constantin Irina a decis sa nu faca apel la condamnarea de 4 ani, iar omul de afaceri a fost nevoit să apeleze la „mila” aşa-zisei firme de consultanţă pentru a primi protecţie în justiţie. Scurtcircuitul a venit abia când s-a apelat la lăcomie, Hideg mărturisind într-o înregistrare că, atunci când se negociau sumele, întotdeauna se mergea în sus, niciodată în jos.
„Da, ei știau de la început, din prima clipă când am fost dus de Dan Tohaci cu foarte multe insistențe să mă prezinte acestor așa-ziși oameni care optimizau procesele din justiție că eu nu am acești bani. Știau foarte bine că eu am fost până în 2020, luna aprilie, doi ani jumate în Emirate, unde am avut o afacere mare, de succes și 10 laboratoare de PCR, iar când am venit în România, probabil că ei știau acest lucru. Le-am spus de la început că eu nu am bani în România și dacă vor să facem afaceri așa cum spuneau ei, eu trebuie să le plătesc banii din Abu Dhabi”, a mărturisit Hideg
Şefa EPPO a încercat să-l apere pe Constantin Irina pentru aceasă „neglijenţă” în serviciu, dar o anchetă serioasă ar trebui să scoată la iveală că acest non-combat voit are accente penale.
Nimic nu era pe gratis, să fim bine înţeleşi, simbioza toxică fiind cu profit în ambele sensuri. Pentru a acţiona în interesul material al reţelei Coldea – Dumbrava, procurorii EPPO erau „motivati” prin cadouri în bani sau apartamente.
Procurorul EPPO Constantin Irina este acuzat ca a primit la preţ subevaluat, aproape cadou, un apartament de la Abu Lail Akram in anul 2019 situat in complexul For City North.
Cetateanul Abu Lail Akram este astazi patron la Complexul Cortina Residence. Acesta a fost construit prin intermediul Eden Capital, vehicolul de investiţii al lui Abu Lail Akram.
Eden Capital Development are acum în dezvoltare peste 1.500 de apartamente doar în ansamblul Cortina North din Pipera și 210 apartamente în Cortina 126.
Presa a dezvaluit faptul ca yachtul pe care Coldea se intalnea cu diversi afaceristi la Monaco îi apartinea lui Abu Lail Akram. Totul capătă sens şi relevanţă, după ce s-a aflat că soţia lui Abu Lail Akram este şi asociata lui Bogdan Neidoni într-una una din firmele de “investitii” din Franta. Practic, Bogdan Neidoni, martorul care nu ştie nimic, omul de paie al lui Coldea, gestioneaza legaturile subterane cu investitorii imobiliari din România care stau ascunsi la Monaco.
Din declarația de avere completată în 2022, rezultă că în cursul anului 2021 Constantin Irina a încasat de la Direcția Națională Anticorupție un salariu anual de 63.762,42 de lei, alți 33.115,22 de lei pe an de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, iar de la Parchetul European a realizat venituri salariale în cuantum de 144.005,27 de lei pe an. În total – 240.882,91 de lei pe an (20.073,6 lei pe lună). veniturile sale au crescut considerabil, conform declaraţiei depuse în 2023, care arată că veniturile lui au crescut considerabil, numai de la EPPO încasând salarii de aproape 60.000 de euro. Şi astea doar ce apare la suprafaţă, pentru că subteranele ascund multe comori nemeritate.
Vezi si declaratia de avere:
IRINA-Constantin_30.05.2023_Avere_20240527224106227
Bogdan Neidoni, considerat săgeata colonelului Florian Coldea, a fost lăsat liber momentan de DNA, dar este un personaj cheie din caracatiţa Coldea. Bogdan Neidoni a fost la sediul DNA să explice cum Dan Tocaci l-a contactat pentru a lua legătura cu Coldea pentru a rezolva dosarul lui Cătălin Hideg, însă procurorii nu au considerat că e necesar să îi impună vreo restricție privind libertatea de mișcare.
Bogdan Neidoni a fost un bugetar „special” în perioada 2010-2017, după cum arată istoricul declaraţiilor sale de avere. Şi-a început cariera la stat în 2010 ca director general adjunct al Centrului Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine (CRPCIS), o instituţie subordonată guvernului Emil Boc.
Prezența generalului Florian Coldea la Monte Carlo a stârnit controverse de-a lungul timpului, la fel și legăturile dintre acesta și un misterios personaj pe nume Bogdan Gabriel Neidoni. S-a speculat în repetate rânduri că vila de pe Coasta de Azur ce ar aparține de fapt generalului Coldea este de altfel, pusă pe numele lui Neidoni.
Prima menţionare publică a unei presupuse relaţii dintre Florian Coldea şi Bogdan Neidoni a apărut în cartea scrisă de Cristian Rizea, fostul politician PSD condamnat pentru corupţie şi care a încercat să scape de închisoare prin fuga în Republica Moldova.
CERENOVE_-_Extrait_INPIDespre Neidoni s-a speculat că ar fi fost coleg de cameră și de facultate cu Florian Coldea, și implicit, amândoi colegi la Institutul Național de Informați.
În timp însă, odată cu promovarea lui Coldea și Bogdan Neidoni a tot fost propulsat pe funcții înalte, dar și adus în cercurile magnaților care clădeau imperii din afaceri imobiliare, transmit jurnaliștii de investigații.
Potrivit unui CV ajuns în posesia jurnaliștilor, reiese că între anii 1996 – 1997 Bogdan Gabriel Neidoni a fost angajat al SRI după ce a absolvit Facultatea de Psihosociologie din cadrul Institutului Național de Informații, între anii 1992- 1996.
Bogdan Neidoni este de altfel, fiul fostului colonel SRI Petre Neidoni, acum decedat, un personaj de legendă imediat după revoluție și până în anii 2000. Ca și fiul său, Neidoni senior a părăsit SRI și s-a ocupat de afaceri cu petrol, numele sau apărând în celebrul dosar de trafic cu combustibili, denumit de anchetatori ”Tracia”. Neidoni a fost asociat în combinațiile cu petrol cu un alt celebru general SRI, Dan Grigoriu, poreclit “generalul fără chip”, devenit acum un afacerist imobiliar discret și implicat în retrocedări dubioase la Agenția pentru Restituirea Proprietăților.
Reamintim că fostul prim-adjunct al SRI Florian Coldea, fostul şef al Direcţiei juridice a SRI, generalul Dumitru Dumbravă, avocatul Doru Trăilă şi omul de afaceri Dan Tocaci au fost audiaţi, joi, la DNA, ca urmare a unui denunţ depus de omul de afaceri Cătălin Hideg.
Acesta susţinea că i s-a cerut de către Dumbravă să plătească avocatului Doru Trăilă un onorariu de 700.000 de euro, cu mult mai mare decât cele practicate în România, pentru a obţine o condamnare cu suspendare în instanţă. Cătălin Hideg, care are o condamnare de patru ani de închisoare, în primă instanţă, în urma unei anchete desfăşurate de Parchetul Europeam, afirma că i s-a spus că Florian Coldea este ”singurul din România care are pârghiile necesare pentru a rezolva” dosarul său penal.
Hideg afirma că a dat deja avocatului Trăilă 100.000 de euro, suma totală convenită fiind de 600.000 de euro. Coldea, Dumbravă, Trăilă şi Tocaci au părăsit sediul DNA vineri, după ora 3 dimineaţa.
DNA a transmis, vineri după-amiază, primele date despre dosar, fără a invoca însă niciunul dintre numele celor vizaţi.
”Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi luarea măsurii controlului judiciar pe cauţiune, începând cu data de 24 mai 2024, faţă de patru persoane (doi foşti militari, în prezent asociaţi în cadrul unor societăţi, un avocat din cadrul Baroului Bucureşti şi o persoană fără calitate specială), pentru săvârşirea unor infracţiuni de trafic de influenţă, forma participaţiei penale fiind autoratul şi complicitatea”, arăta DNA în comunicat.
”În perioada martie 2023 – aprilie 2024, trei dintre inculpaţi (cei doi oameni de afaceri şi avocatul din cadrul Baroului Bucureşti) ar fi pretins de la un om de afaceri (martor în cauză) suma de 700.000 euro plus TVA, în schimbul căreia ar fi lăsat să se creadă că ar avea influenţă asupra unor magistraţi din cadrul unor instanţe de judecată şi că i-ar putea determina pe aceştia pronunţe hotărâri favorabile martorului într-un dosar penal în care acesta era judecat. După mai multe negocieri, suma care ar fi fost pretinsă de inculpaţi a fost diminuată la 600.000 euro plus TVA, fiind stabilit ca aceasta să fie remisă în trei tranşe egale”, arătau procurorii în ordonanţă.
Potrivit sursei citate, martorul ar fi remis celor trei inculpaţi o plată parţială în sumă de aproximativ 100.000 de euro.
”În cauză se desfăşoară acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane juridice, cu privire la săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor”, menţiona DNA.
Pe timpul cât se află sub control judiciar, cei patru inculpaţi trebuie să respecte o serie de obligaţii, între care să nu părăsească teritoriul României şi să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menţionate în ordonanţa de dispunere a controlului judiciar.
”Inculpaţilor li s-a atras atenţia că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care le revin, măsura controlului judiciar pe cauţiune se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive. De asemenea, inculpaţii vor depune o cauţiune în valoare de 500.000 lei (stabilită faţă de cei doi oameni de afaceri şi avocatului din cadrul Baroului Bucureşti) respectiv 150.000 lei (cu privire la cel de-al patrulea inculpat), care vor fi consemnate pe numele lor, la dispoziţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie, sau prin constituirea unor garanţii reale, mobiliare ori imobiliare, în limita aceloraşi sume de bani, în favoarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie”, mai arăta DNA.
Fostul prim-adjunct al SRI Florian Coldea a declarat, când s-a prezentat la Poliţie conform obligaţiilor stabilite prin măsura controlului judiciar, că are încredere totală în justiţie. El a precizat că nu va oferi alte detalii până la finalizarea anchetei.
Parchetul European, ca structură centrală, are sediul la Luxemburg și este condusă de fosta șefă a DNA Laura Codruța Kovesi, în calitate de procuror general. În 2018, Kovesi a fost revocată de la conducerea DNA, ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale. La începutul anului 2019, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), structură independentă din subordinea Parchetului General, care era abilitată să ancheteze faptele judecătorilor și procurorilor săvârșite în România, a început urmărirea penală și a pus în mișcare acțiunea penală împotriva Laurei Codruța Kovesi într-un dosar privind modul în care a fost derulată operațiunea de aducere în țară a fostului director al Fondului Național de Investiții (FNI), Nicolae Popa.
La momentul în care fosta șefă a DNA a fost pusă sub acuzare, fiind emisă și o ordonanță de control judiciar, Laura Codruța Kovesi a fost audiată la sediul SIIJ, care funcționa într-un imobil amplasat pe strada Modrogan, la numărul 16. După desființarea SIIJ, la presiunile interne și externe ale sistemului, această clădire a primit o cu totul altă destinație. Culmea, aici funcționează, în prezent, Biroul Parchetului European România, unde vin la serviciu, zilnic, oamenii Laurei Codruța Kovesi.