Rezultate alegeri 2024, EXIT POLL ALEGERI 2024. Surprize mari la urne, răsturnare de situaţie în marile oraşe!

Rezultate alegeri 2024. Primele cifre ale alegerilor locale și europarlamentare se văd la Romaniatv.net și  în direct la România TV.  Duminică, vă prezentăm cel mai important exit poll, desfășurat chiar în ziua scrutinului. La ora 22.00, vă arătăm datele sondajului care va fi realizat de Sociopol. 

”În ziua votării, informarea opiniei publice privind prezenţa populaţiei la vot se va face în timp real, prin afişarea pe pagina de internet a Autorităţii Electorale Permanente – https://prezenta.roaep.ro/ pentru fiecare secţie de votare, a numărului de alegători care figurează în SIMPV că s-au prezentat la vot, pe fiecare scrutin în parte”, a mai transmis sursa citată.

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanent, Toni Greblă, a anunţat marţi că aproximativ o sută de milioane de buletine de vot, tipărite pentru alegerile din 9 iunie. Votarea începe la 7.00 dimineaţa şi se încheie la ora 22.00, dar se poate prelungi până la 23.59 în cazul în care mai sunt votanţi la coadă.

Preşedintele AEP a anunţat într-o conferinţă de presă că pentru aceste alegeri, au fost tipărite şi sunt distribuite în teritoriu „un număr de aproximativ o sută de milioane de buletine de vot, aproximativ 20 de milioane de buletine de vot pentru fiecare din cele cinci rânduri de scrutinuri din ziua de 9 iunie”.

Alte articole

Alegeri 2024. Peste 50% dintre alegători au votat la alegerile europarlamentare până la ora 21. Harta județelor cu cea mai mare prezență la vot

EXIT POLL alegeri 2024: Mirel Palada: Începe să se simtă efectul valului votanților de seară

Preşedintele AEP a declarat că cetăţenii români trebuie să aibă vârsta de 18 ani, împliniţi chiar în ziua de 9 iunie inclusiv, să nu aibă interzis dreptul de a alege şi să se prezinte la secţia de votare.

Rezultate alegeri 2024. Toni Greblă a precizat că în ceea ce priveşte cetăţenii români care îşi exercită dreptul de a vota pentru alegerile locale, ei trebuie să voteze numai la secţia la care sunt arondaţi, conform domiciliului sau cu reşedinţa, dacă aceasta a fost stabilită cu cel puţin 60 de zile înainte de data alegerilor.

La secţia de votare unde sunt arondaţi vor prezenta documentul de identitate şi vor primi de la preşedintele secţiei de votare un set de cinci buletine de vot: buletinul pentru alegerea cetăţenilor români în PE, care are pe pagina din dreapta toţi competitorii politici.

În setul de cinci se găsesc şi buletinele de vot pentru alegerile locale, care cuprinde alegerea preşedintelui Consiliului Judeţean, un buletin pentru alegerea Consiliului General al Municipiului Bucureşti, un buletin pentru alegerea primarului localităţii şi buletinul de vot pentru alegerea consiliului local al unei unităţi administrative-teritoriale. Potrivit preşedintelui AEP, alegătorul va pune ştampila pe fiecare buletin de vot şi va avea la dispoziţie o tuşieră pe care va putea să o utilizeze în cazul în care nu se mai vede foarte bine după ce a fost aplicată pe buletinele de vot.

Citește și: Sondaj Avangarde. Scor strâns pentru Primăria Capitalei între Nicuşor Dan şi Gabriela Firea. Piedone, al treilea în intenţiile de vot, la diferenţă de 11 procente de locul 2

Rezultate alegeri 2024. După exercitarea votului, va ieşi din cabină, va împături buletinele de vot cu ştampila secţiei de votare în exterior şi fiecare dintre cele cinci buletine le va pune în urna înscripţionată pentru europarlamentare, preşedinte CJ, primar şi Consiliul Local.

Alegătorul va preda apoi ştampila şi va putea părăsi secţia de vot. ”Fiecare secţie de votare va avea pregătită o urnă, ea se cheamă specială, cunoscută mai degrabă drept urnă mobile, unde cetăţenii români care nu pot fi transportaţi trebuie să depună cu suficient timp înainte la Biroul de circumscripţie locală un set de documente din care să rezulte că sunt în imposibilitatea de a se deplasa la secţia de votare.

Ei pot depune solicitarea însoţită de documente justificative chiar şi în duminica alegerilor, dar până la o oră rezonabilă, noi am recomandat ora 14.00 pentru ca ea să fie prelucrată şi să se poată deplasa doi membri ai secţiei la domiciliu cu urna de votare şi să aibă şi timpul să revină la secţie, până la închiderea procesului de votare”, a completat Toni Greblă.

Votarea începe la 7.00 dimineaţa şi se încheie la ora 22.00, a mai anunţat Greblă. El a precizat că, în mod exceptional, ”acolo unde preşedintele secţiei de votare observă că sunt cetăţeni care nu au apucat să voteze dar se află în interiorul secţiei de votare, sau în imediata apropiere a secţiei şi stau la rând, preşedintele secţiei de votare poate să decidă prelungirea votării până la ora 23.59, când sistemul electronic de înregistrare la vot se va închide automat”. Este vorba de ora locală, astfel că ea diferă în funcţie de zonă.

Preşedintele AEP a mai anunţat că fiecare urnă de vot va fi deschisă în prezenţa tuturor membrilor secţiei de votare. În interiorul secţiei pot să mai fie prezenţi şi să asiste la numărarea voturilor observatorii străini şi internaţionali, reprezentanţii acreditaţi ai mass-media şi candidaţii la una din funcţii, dacă ei candidează în circumscripţia respectivă.

Urnele se deschid pe rând, după ce va fi fost activate de către operatorul prezent în secţie tableta care are şi rol de camera video şi amplasată în aşa fel încât să observe întreaga operaţiune de numărare a voturilor şi de consemnare a rezultatului votului în procesele verbale. ”După ce vor fi deschise cele cinci urne, va fi deschisă şi urna mobilă”, a mai spus Toni Greblă.

După această operaţiune, ”fiecare process verbal va fi fotografiat, va fi urcat într-o aplicaţie a AEP (..) şi ambele aproape instantaneu vor apărea pe site-ul AEP”.

”Din acel moment nici fotografia nici procesul verbal nu vor mai putea fi modificate decât printr-o hotărâre care şi e ava fi publicată în acelaşi format pe site-ul AEP prin care s-a decis renumărarea voturilor sau îndreptarea unor greşeli”, a completat preşedintele AEP.

Aceste documente vor avea un cod QR, pentru ca ele să poată fi uşor identificate, iar fără acest cod nu pot fi urcate în sistemul informatic, a mai afirmat Greblă.

Rezultate alegeri 2024. Aproape 19 milioane de votanţi

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunţat că numărul cetăţenilor cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral, la data de 31 mai, este de 18.978.908, fiind cu 12.297 mai mulţi faţă de ultima informare publică de la finalul lunii aprilie.

Conform comunicatului de presă al instituţiei AEP aduce la cunoştinţa opiniei publice că totalul de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral, la data de 31 mai 2024, este de 18.978.908, cu 12.297 mai mulţi faţă de ultima informare publică realizată de AEP pe această temă, potrivit căreia, la data de 30 aprilie 2024, figurau în Registrul electoral 18.966.611 alegători români.

Diferenţele apar ca urmare a operaţiunilor curente efectuate de primari în Registrul electoral aferent unităţilor administrativ-teritoriale conduse de aceştia, a importurilor de date de la Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor (DGEP) şi a importului de date de la Direcţia Generală de Paşapoarte (DGP).

AEP mai precizează că, în perioada 01.05.2024 – 31.05.2024, la nivelul primăriilor au fost operate în Registrul electoral următoarele radieri:

„- 19.962 persoane au fost radiate ca urmare a decesului, conform prevederilor art. 37 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare;

– 215 persoane au fost radiate ca urmare a încadrării în prevederile art. 39 din aceeaşi lege, referitor la radierea din Registrul electoral a alegătorilor cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege sau au fost puşi sub interdicţie.

Un număr de 107 persoane au redobândit drepturile electorale ca urmare a expirării perioadei de radiere”.

Numărul de alegători care au împlinit 18 ani în perioada 01.05.2024 – 31.05.2024 este de 19.696, aceştia fiind înscrişi în Registrul electoral din oficiu, de către Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza comunicării Direcţiei Generală pentru Evidenţa Persoanelor (DGEP).

Datele importate de la Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor relevă că au intrat în evidenţe 2.673 alegători noi, iar datele importate de la Direcţia Generale de Paşapoarte relevă că au intrat în evidenţe 9.998 alegători noi.

AEP mai menţionează că, din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, un număr de 18.018.921 au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 959.987 au domiciliul în străinătate şi sunt posesori de paşaport CRDS.

Potrivit Legii nr. 208/2015, Registrul electoral este un sistem informatic naţional de înregistrare şi actualizare a datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot şi a informaţiilor privind arondarea acestora la secţiile de votare. Registrul electoral este structurat pe judeţe, municipii, oraşe, comune, pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară. Persoanele autorizate să efectueze operaţiuni în Registrul electoral cuprinzând cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară sunt primarii sau persoanele desemnate de către primari, prin dispoziţie, conform legii.

Raport Expert Forum privind finanţarea campaniei electorale: Cheltuieli de 49 de milioane de lei la europarlamentare şi 30 de milioane de lei la locale, la care se adaugă 1 milion pentru candidaţii independenţi, până în data de 23 mai
Expert Forum a lansat cel de-al doilea raport de analiză a finanţării campaniei electorale pentru 9 iunie, care cuprinde date privind venituri şi cheltuieli declarate de competitorii electorali până la 23 mai. De asemenea, raportul include o analiză a cheltuielilor realizate pe Facebook şi Google pentru promovarea candidaţilor şi partidelor. Potrivit datelor, la europarlamentare s-au făcut cheltuieli de 49 milioane de lei. În privinţa alegerilor locale, până la data raportării, partidele au cheltuit 30 milioane de lei, la care se adaugă 1 milion lei pentru candidaţii independenţi. Potrivit Expert Forum, cei mai mari contributori la eurparlamentare sunt liberalul Ciprian Epure (2,4 milioane din împrumut), social democratul Florin Cârciu (2,4 mil din venituri proprii), Ştefan Moşoiu (2,4 – împrumut), Răzvan Biro – AUR (2,3 mil lei din împrumut), respectiv social democratul Vasile Dîncu, cu 2 milioane de lei, din venituri proprii.

Potrivit raportului Expert Forum, la alegerile europarlamentare, între 10 şi 22 mai s-au raportat venituri de 57 de milioane de lei, din care 22,6 milioane de lei provin de la candidaţi şi 33,6 de milioane de la partid, prin transfer de la partide.

Expert Forum precizează că nu au fost declarate fonduri din subvenţii. PNL a declarat contribuţii de 5,7 milioane de lei din partea unui număr de 7 candidaţi şi niciun fel de transferuri din partea partidului. PSD a declarat cei mai mulţi bani – 10 milioane din partea unui număr de 9 candidaţi şi transferuri de 25 de milioane de lei, arată Expert Forum.

AUR a declarat contribuţii de 5,6 milioane de lei şi transferuri de 850 mii lei în timp ce UDMR a transferat doar fonduri de la partid. USR a declarat contribuţii de 51.000 lei, de la 2 candidaţi şi transferuri de 2,9 milioane lei, care provin mai ales din împrumuturi, iar 142 de mii din cotizaţii.

PUSL a declarat contribuţii de 10.000 lei din partea unui candidat şi transferuri de 1,9 mil. lei iar REPER a declarat venituri de 178.350 lei din partea unui număr de trei candidaţi. Forţa Dreptei a transferat 1,3 mil. lei din veniturile partidului. Cea mai mare parte din contribuţiile candidaţilor provin din venituri proprii (50% – 11 milioane), iar restul din împrumuturi (46% – 10 mil.) şi donaţii (3% – 702 mii). Transferurile de la partide provin din finanţări private (82% – 27 mil lei), împrumuturi (12% – 4 mil lei) şi venituri proprii (5% – 1,9 mil lei).­­­

La Alianţa PSD – PNL, 86 % din fonduri au fost aduse de PSD iar la Alianţa Dreapta Unită, USR a adus 60% din fonduri, PMP 16% (contribuţii) şi Forţa Dreptei 25% (transferuri). La Alianţa AUR doar AUR a adus bani, subliniază Expert Forum.

Cei mai mari contributori sunt liberalul Ciprian Epure (2,4 milioane din împrumut), social democratul Florin Cârciu (2,4 mil din venituri proprii), Ştefan Moşoiu (2,4 – împrumut), Răzvan Biro – AUR (2,3 mil lei din împrumut), respectiv social democratul Vasile Dîncu, cu 2 milioane de lei, din venituri proprii. ”Au fost angajate cheltuieli de 49 milioane de lei. Din total, cele mai importante cheltuieli au fost: 22 de milioane au mers pe online, 14 milioane (30%) pe propagandă electorală TV şi 9 milioane (20%) pe vestimentaţie”, susţine Expert Forum în raport.

Potrivit raportului, pe partide, situaţia stă astfel, la cele mai mari cheltuieli: PSD a cheltuit 40 de milioane de lei – 40% online, 33% propagandă electorală TV, 22% vestimentaţie iar Partidul Naţional Liberal nu a declarat cheltuieli. Forţa Dreptei a cheltuit toţi banii pe online, este vorba de 1,3 milioane de lei, în timp ce PMP a cheltuit 435 mii de lei – 62% pe tipărituri şi 35% pe online. USR a cheltuit 2,6 milioane de lei – din care 85% pe online iar PUSL a cheltuit 2 milioane de lei, din care 35% pe online, 43% pe tipărituri şi 15% pe materiale de propagandă TV. AUR a cheltuit 2,2 milioane de lei, din care 80% pe online şi 19% pe afişe iar REPER a cheltuit 182 mii lei, din care 68% pe online.

În privinţa alegerilor locale, Expert Forum arată că ”în perioada 10-23.05.2024, la capitolul venituri s-au raportat 125 de milioane de lei din partea candidaţilor (inclusiv cei independenţi) şi 7,8 milioane din partea partidelor politice, alianţelor şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale”. Candidaţii PSD au declarat contribuţii de 57 de milioane de lei iar partidul a transferat în contul central 200,000 lei.

Liberalii au declarat 40 milioane de lei din partea candidaţilor şi nu există transferuri de la partid, potrivit raportului. La USR s-au înregistrat contribuţii de 5.8 milioane de lei plus 7 mil de lei transferuri ale partidului iar Forţa Dreptei a declarat contribuţii de 4,6 milioane de lei, fără transferuri de la partid. PUSL a declarat contribuţii de 4 milioane de lei, fără transferuri de la partid iar PMP a declarat contribuţii de 3,5 milioane de lei, fără transferuri de la partid. UDMR a declarat 3,3 mil lei iar partidul a transferat 180.000,00 în contul central.

Potrivit raportului, ”AUR a declarat contribuţii de 766 mii lei iar din document lipsesc contribuţii ale AUR în valoare de 2,4 înregistrate în 13.05 şi publicate în centralizatorul AEP anterior. Nu există transferuri de la partid”.

Sondaj realizat la comanda PSD, în Bucureşti – Gabriela Firea – 32% din intenţiile de vot, Nicuşor Dan – 31%

”SOS România a declarat contribuţii de 644 mii de lei şi nu există transferuri de la partid”, se mai arată în raport. Peste jumătate din fonduri au fost aduse de către candidaţii la funcţia de primar (65 mil). 20 de milioane de lei au fost declarate de candidaţii la funcţia de preşedinte al CJ (20 mil. lei), iar candidaţii pentru consiliul local au declarat încă aproape 20 de milioane de lei. Pentru Consiliul General s-au declarat 4,2 mil. lei. Cele mai mari contribuţii au fost declarate de competitori pentru diferite funcţii din Bucureşti – Gabriela Firea (600 mii), Vlad Popescu Piedone (330 mii lei), Cristian Popescu Piedone (300 mii lei), George Tuţă (280 mii), Lucian Judele (250 mii lei) şi Ciprian Ciucu (248 mii lei). Potrivit Expert Forum, la listele PUSL pentru Bucureşti nu sunt nominalizate persoanele care au declarat contribuţiile şi apare doar lista consilieri. ”Pe lângă situaţiile din tabelul de mai jos, PUSL a mai declarat 1.650.000 din partea listei de consilieri pentru Municipiul Bucuresti. Acest mod de a publica datele limitează transparenţa procesului”, atrage atenţia Expert Forum.

”Până la data raportării, partidele au cheltuit 30 milioane de lei, la care se adaugă 1 milion lei pentru candidaţii independenţi. Per ansamblu, aproape o treime din bani s-au cheltuit pentru online, 40% pe tipărituri (inclusiv afişe), iar 5% pe radio/tv/presă scrisă”, arată Expert Forum, care menţionează că la alegerile locale, competitorii nu pot cumpăra spaţiu de emisie.

”PSD a cheltuit 12,7 mil, jumătate din bani pe tipărituri (inclusiv afişe), 24% pe online şi 7% pe radio/TV/presă scrisă. Cel mai mult s-a cheltuit în Olt (1,5 mil), Călăraşi (1,1 mil) şi Bucureşti (890 mii lei)” arată raportul. ”PNL a cheltuit 9 milioane de lei. iar cel mai mult s-a cheltuit în Prahova (1,1 mil), Neamţ (725 mii lei) şi Botoşani (700 mii lei), potrivit raportului.

PNL a declarat facturi de 3,5 milioane de lei pentru online, iar 2,7 milioane au mers către tipărituri. AUR a cheltuit în total 2 milioane de lei, din care 411 mii lei au mers către Brăila şi 276 mii către Bucureşti. AUR a cheltuit 40% din bani pentru online şi 25% din tipărituri. USR a cheltuit în total 2,7 mil lei, din care 450 mii lei au mers către Bucureşti (incluzând Sector 4), 252 mii lei către Constanţa şi 179 mii lei către Bistriţa Năsăud.

La USR jumătate din bani au mers către online, iar aproape o treime către tipărituri”, arată raportarea. PUSL a declarat cheltuieli de 413 mii lei, din care 228 mii au fost cheltuiţi în Bucureşti. Jumătate din banii partidului au fost cheltuiţi pe online. SOS România a cheltuit 282 mii lei, iar 60% din bani au mers pe tipărituri. Expert Forum arată că analiza se bazează pe datele preluate din platforma de transparenţă a Facebook pentru perioada 16-23 mai, când s-au înregistrat cheltuieli de natură politică aproape 2,6 milioane de lei, faţă de un milion de lei, cât se cheltuise în săptămâna anterioară.

”Cei mai mulţi bani au fost cheltuiţi de PNL – aproape 700 mii lei, PSD – 575 mii lei, AUR – 478 mii lei, şi USR 344 mii lei. Peste 40 de mii de lei au cheltuit paginile AUR, Gabriela Firea şi REPER”, precizează raportul. De asemenea, în perioada 17-24 mai pe Google s-au cheltuit 1 milion de lei, în creştere vizibilă faţă de săptămâna anterioară, de către partide politice sau firme de consultanţă, atât de la nivel local prin filiale de partid şi pentru candidaţi locali, cât şi central. Campaniile sunt orientate atât pe europarlamentare, cât şi pe candidaţi locali.

”Înaintea alegerilor din 9 iunie, EFOR a consultat pagina web www.finantarepartide.ro, unde se publică rapoartele de venituri şi cheltuieli ale partidelor pe 2023. Dintre partidele parlamentare, care primesc subvenţii şi care au un număr semnificativ de candidaţi la alegerile din 9 iunie, singurul partid care nu a publicat acest raport este AUR”, mai arată Expert Forum.

”Deşi este reglementată o sancţiune cu amenda cuprinsă între 15-50 mii de lei, considerăm că lipsa acestor informaţii în contextul anului electoral 2024 poate reduce transparenţa procesului. EFOR va analiza rapoartele de venituri şi cheltuieli ale partidelor pentru anul 2023 într-un raport de monitorizare ce va fi publicat în perioada următoare”, mai menţionează institutul.

Cum votezi la alegerile din 9 iunie în România. Procedura de vot la locale și europarlamentare, explicată pas cu pas

Alegătorii români sunt chemați la vot pe 9 iunie, pentru a alege europarlamentarii, primarii și consiliile locale. Euronews România vă prezintă un scurt ghid, pentru a explica pas cu pas cum se derulează procedura de vot la alegerile locale și europarlamentare.

În România sunt organizate aproape 19.000 de secții de votare, arondate alegătorilor în funcție de domiciliu. Alegătorii care nu știu unde trebuie să voteze pe data de 9 iunie pot afla secția de votare la care sunt arondați accesând site-ul registrulelectoral.ro și completând datele solicitate: CNP, numele de familie și codul captcha.

După completarea corectă a datelor, site-ul va afișa numele și numărul secției de votare la care alegătorul este arondat, precum și adresa și harta unde este localizată secția.

La alegerile europarlamentare poți vota dacă nu ești în localitate sau în țară, la orice secție de votare, fiind înscriși pe liste suplimentare.

În ceea ce provește alegerile locale, dacă adresa de reședință este diferită de cea din buletin, vei avea nevoie de viză de flotant pentru a putea vota.

Pe scurt:

• La alegerile europarlamentare 2024, dacă în ziua alegerilor nu te afli în localitatea de domiciliu sau reședință, poți vota la orice secție de votare.
• La alegerile europarlamentare 2024, dacă ești plecat din țară, poți vota la orice secție de votare organizată de statul român în străinătate.
• La alegerile locale 2024, poți vota doar pe teritoriul țării și numai în localitatea de domiciliu sau de reședință.

La ce oră se deschid și închid secțiile de votare?

Secțiile de votare se deschid pe data de 9 iunie la ora 7 dimineața și se vor închide seara, la ora 22. În cazuri excepționale, programul se poate prelungi cu încă două ore, adică până la ora 23:59, în cazul în care sunt oameni la coadă, care așteaptă să voteze.

Câte buletine de vot voi primi?

Având în vedere că alegerile locale și cele europarlamentare au fost comasate, vei primi buletine de vot pentru ambele scrutinuri, cinci la număr.

În București, buletinele sunt:

• unul pentru lista de europarlamentari;
• unul pentru primarul de sector;
• unul pentru consiliul local al sectorului;
• unul pentru primarul general al municipiului București;
• unul pentru lista Consiliul General al Municipiului București.

În restul țării, buletinele sunt:

• unul pentru lista de europarlamentari;
• unul pentru primar;
• unul pentru lista consiliului local;
• unul pentru președintele consiliului județean;
• unul pentru lista consiliului județean.

De ce documente am nevoie pentru a putea vota?

La alegerile din 9 iunie, poți vota cu un act de identitate valid, emis de statul român, respectiv:

• cartea de identitate;
• cartea de identitate provizorie;
• buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic;
• paşaportul diplomatic electronic;
• paşaportul de serviciu;
• paşaportul de serviciu electronic;
• carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).

În țară nu se poate vota cu pașaportul simplu, a explicat președintele AEP, Toni Greblă. „Cu paşaportul simplu nu pot vota deoarece, probabil, legiuitorul a vrut să evite. Paşaportul simplu, în acelaşi timp, se află la cetăţean, ca şi cartea de identitate şi atunci el trebuie să aleagă şi este cel mai simplu ca în ţară să voteze cu cartea de identitate sau alt document echivalent, fără paşaportul simplu turistic”.

„Pot să voteze în ţară cu paşaportul diplomatic sau de serviciu”, a completat Toni Greblă.

Ce fac din momentul în care intru în secția de votare și până ies?

În momentul în care ajungi în secția de votare, trebuie să prezinți operatorului actul de identitate, pentru ca documentul să poată fi verificat în sistem. Mai departe, vei semna pe pe liste electorale distincte pentru cele două tipuri de scrutin, în dreptul numelui tău, și vei primi ștampila și cele cinci buletine de vot.

Cu ștampila și buletinele de vot vei intra în cabina de votare și vei pune ștampila de vot, o singură dată, în interiorul chenarului care conține numele partidului sau al candidatului pe care vrei să îl votezi.

La această rundă de alegeri vei avea la dispoziție și o tuşieră, pe care vei putea să o utiliza în cazul în care nu se mai vede foarte bine ştampila după ce a fost aplicată.

Asigură-te că nu votezi în afara chenarului, altfel votul tău va fi anulat.

De asemenea, ai în vedere faptul că în cabina de vot nu ai voie să filmezi sau să faci fotografii.

După ce ieși din cabină, vei îndoi buletinul de vot și îl vei introduce în urna aferentă scrutinului, care va fi etichetată corespunzător.

La final, vei returna ștampila de vot și vei primi actul de identitate, astfel procesul de votare fiind încheiat.

Când este anulat votul?

La alegerile locale și europarlamentare din 9 iuni, se consideră vot anulat dacă ștampila ”Votat” a fost aplicată de două ori sau în mai multe chenare, nu a fost aplicată pe niciun chenar sau dacă atinge mai multe chenare, făcând astfel neclară opțiunea alegătorului.

De asemenea, votul este considerat nul dacă nu are ștampila de control a secției de votare, ori dacă buletinul sau ștampila au alt model decât cele aprobate.

Calendarul alegerilor din 2024

Alegerile 2024 în România au o miză importantă. Românii vor fi chemați la urne să aleagă primarii, consiliile locale/județene, europarlamentarii, parlamentarii și președintele României.

Coaliția a stabilit calendarul alegerilor din 2024 în România. Alegerile locale și cele europarlamentare au fost comasate, iar alegerile prezidențiale au fost devansate.

• 9 iunie 2024 – alegeri locale și alegeri europarlamentare;
• 15 și 29 septembrie 2024 – alegeri prezidențiale (surse);
• 8 decembrie 2024 – alegeri parlamentare.