EXIT POLL ALEGERI 2024, ORA 12. Primele cifre confirmă sondajele, luptă strânsă la Primăria Capitalei. Surprize mari şi la sectoare

EXIT POLL ALEGERI 2024, ORA 12. Primele date de tip exit-poll, „pe surse” de la partide, arată că bătălia în Capitală se dă foarte strâns pentru Primăria Generală și unele sectoare. În alte sectoare, lucrurile par a fi clare de la început.
Potrivit surse politice, sondajele la ieșirea de la urne în  București arată că pentru Primăria Generală procentele la 11 se prezintă astfel:

Nicușor Dan – 34%

Gabriela Firea – 29%

Cristian Popescu Piedone – 16%

Alte articole

Alegeri 2024. Peste 50% dintre alegători au votat la alegerile europarlamentare până la ora 21. Harta județelor cu cea mai mare prezență la vot

EXIT POLL alegeri 2024: Mirel Palada: Începe să se simtă efectul valului votanților de seară

Sebastian Burduja – 10%

Mihai Enache – 4%

Pentru Consiliul General al Bucureștiului, PSD are un avans considerabil, pe locul 2 fiind Alianța Dreapta Unită.

PSD – 29%

PNL – 17%

Alianta Dreptei (USR-PMP-Forța Dreptei) – 24%

PUSL – 9%

AUR – 9%

SOS România – 3%

REPER – 3%

Situația pe sectoare
Sondajele de tip exit-poll sunt realizate și pe sectoare. Potrivit surselor politice, situația pe sectoare se prezintă astfel:

Primar Sectorul 1

Gheorghe Tuță – 43%

Clotilde Armand – 35%

Ramona Ioana Bruynseels – 7%

Liviu Negoiță – 6%

Daniel Tudorache – 5%

Primar Sectorul 2

Rares Hopincă – 47%

Radu Mihaiu – 45%

Iolanda Bughiu – 5%

Primar Sectorul 3

Robert Negoiță – 58%

Ștefan Judele – 24%

Primar Sectorul 4

Daniel Băluță – 67%

Paul Ene (USR) – 15%

Primar Sectorul 5

Vlad Popescu Piedone – 45%

Adrian Vigheciu – 24%

Lidia Vadim – 5%

Primar Sectorul 6

Ciprian Ciucu – 75%

Ana Mihaela Ștefan (ADU) – 14%

EXIT POLL ALEGERI LOCALE 2024. Cum afli cine a câştigat Primăria Bucureşti şi marile oraşe

EXIT POLL ALEGERI LOCALE 2024. Nu rataţi, în direct la România TV, imediat după închiderea urnelor primele date oficiale ale alegerilor locale, pe baza datelor oferite de Sociopol.

Pentru alegerile de duminică, 9 iunie, Biroul Electoral Central a acreditat alte trei institute care pot face sondaje de opinie la ieşirea de la urne la nivel naţional: Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS), Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde şi Sodiso Research SRL.

Rezultate alegeri 2024, EXIT POLL ALEGERI 2024. Surprize mari la urne, răsturnare de situaţie în marile oraşe!

EXIT POLL ALEGERI LOCALE 2024. Vor fi organizate exit-poll-uri la nivel național. Pe lângă acestea, vor fi făcute și sondaje locale.

Unul va fi la Râmnicu Sărat, făcut de Fundaţia „Biroul de Cercetări Sociale”, unul pe întreg județul Mureș, de care se va ocupa Sodiso Research SRL, și un al treilea – al companiei Sondaje Marketing Relaţii Publice SRL – pentru oraşul Luduş din judeţul Mureş.

EXIT POLL ALEGERI LOCALE 2024. Operatorii pot culege date pe o arie de 500 de metri a secţiilor de votare, fără a avea voie în interiorul lor și fără să tulbure liniştea şi ordinea publică.

Cei care fac sondajele nu au voie să intervină în niciun mod în organizarea şi desfăşurarea alegerilor.

Sondajele premergătoare alegerilor dau diferențe mari între procentele pe care le-ar obține candidații, iar sondajele de la urne din ultimii ani au fost flagrant contrazise de rezultatele finale înregistrate.

EXIT-POLL ALEGERI 2024 Institutele de sondare acreditate de BEC pentru alegerile din 9 iunie 2024

EXIT-POLL ALEGERI 2024. Conform reglementărilor BEC, operatorii de sondaj au permisiunea de a se afla în zona de protecție de 500 de metri a secțiilor de votare. Accesul în interiorul secțiilor de votare este strict interzis. De asemenea, aceștia au obligația de a menține ordinea și liniștea publică și de a nu influența în niciun mod desfășurarea procesului electoral.

Institute acreditate pentru sondaje la nivel național

• Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS)
• Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde
• Sodiso Research SRL
• Megatronic World Productions SRL

BEC a acreditat, de asemenea, mai multe institute pentru sondaje la nivel local, asigurând o acoperire detaliată în diverse regiuni ale țării.

Institutele acreditate la nivel local

• Fundația „Biroul de Cercetări Sociale” pentru municipiul Râmnicu Sărat
• Sodiso Research SRL pentru județul Mureș
• Sondaje Marketing Relații Publice SRL pentru orașul Luduş, județul Mureș

În plus, alte institute au primit acreditare pentru a realiza sondaje în anumite județe și municipii:

• Inter Regional Media SRL pentru județele Dolj, Mehedinți și Vâlcea
• Sen-Ten Media SRL pentru municipiile Sibiu și Mediaș
• Grupul pentru Acțiune Locală și Dialog Economic (GRADECO) pentru județele Iași și Neamț
• Gabriel Smart Constrans SRL pentru municipiul Câmpina, județul Prahova

Citeşte şi: Sondaj realizat la comanda PSD, în Bucureşti – Gabriela Firea – 32% din intenţiile de vot, Nicuşor Dan – 31%

Regulile și obligațiile operatorilor de sondaj sunt esențiale pentru a asigura corectitudinea și transparența alegerilor, oferind în același timp cetățenilor și autorităților o imagine clară asupra tendințelor de vot imediat după închiderea urnelor.

Alegerile locale din 2024 se vor desfăşura concomitent cu Alegerile Europarlamentare, la data de 9 iunie, în cele 41 de judeţe şi în Municipiul Bucureşti. Românii sunt chemaţi la urne pentru desemnarea primarilor, consilierilor locali şi judeţeni, respectiv preşedinţilor de consilii judeţene din România.

În Bucureşti, se vor alege consiliile locale şi primarii de sector, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi primarul general al municipiului Bucureşti.

Alegerile locale se desfăşoară într-un singur tur de scrutin.

Principalii competitori politici la următoarele alegeri locale vor fi Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Naţional Liberal (PNL), Uniunea Salvaţi România (USR), Forţa Dreptei (FD), Partidul Mişcarea Populară (PMP), Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR/RMDSZ), REPER, PRO România (PRO) şi S.O.S. România (S.O.S.).

La ultimele alegeri locale, cele din 2020, PSD a obţinut mai multe mandate de primar la nivel naţional decât PNL, însă liberalii au obţinut un scor mai bun decât social-democraţii la consiliile judeţene şi cele locale.

Precizările BEC: La alegerile locale, alegătorul poate vota doar în comuna, oraşul, municipiul sau sectorul unde are domiciliul / Cine poate vota cu urna mobilă la alegerile locale şi europarlamentare 2024
Biroul Electoral Central a precizat că, la alegerile locale, alegătorul poate vota doar în comuna, oraşul, municipiul sau sectorul unde are domiciliul sau reşedinţa! Alegătorul care nu se află în comuna, oraşul sau municipiul unde are domiciliul sau reşedinţa nu poate vota la alegerile locale! Chiar dacă alegătorul se află într-o altă comună, alt oraş sau alt municipiu din acelaşi judeţ în care este situată localitatea unde are domiciliul sau reşedinţa, acesta nu poate vota doar pentru consiliul judeţean sau doar pentru preşedintele consiliului judeţean.

„Având în vedere unele informaţii eronate apărute în spaţiul public cu privire la regulile de exercitare a dreptului de vot la secţiile de votare organizate în ţară cu ocazia scrutinului din data de 9 iunie 2024, din economia dispoziţiilor legale, subliniem următoarele:

La alegerile locale, alegătorul poate vota doar în comuna, oraşul, municipiul sau sectorul unde are domiciliul sau reşedinţa! Alegătorul care nu se află în comuna, oraşul sau municipiul unde are domiciliul sau reşedinţa nu poate vota la alegerile locale! Chiar dacă alegătorul se află într-o altă comună, alt oraş sau alt municipiu din acelaşi judeţ în care este situată localitatea unde are domiciliul sau reşedinţa, acesta nu poate vota doar pentru consiliul judeţean sau doar pentru preşedintele consiliului judeţean. Alegătorul care nu se află în sectorul municipiului Bucureşti unde are domiciliul sau reşedinţa nu poate vota la alegerile locale! Chiar dacă alegătorul are domiciliul sau reşedinţa în municipiul Bucureşti, dacă se află în alt sector, acesta nu poate vota doar pentru Consiliul General al Muncipiului Bucureşti sau doar pentru primarul general.

La alegerile locale, dacă membrii biroului electoral al secţiei de votare, operatorul de calculator al secţiei de votare şi persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii îşi desfăşoară activitatea la o secţie de votare aflată în altă comună, alt oraş, alt municipiu sau alt sector al municipiului Bucureşti decât cele în care au domiciliul sau reşedinţa, nu vor putea vota.

La alegerile pentru Parlamentul European, cu excepţia categoriilor de persoane de mai sus, a celor care solicită urna specială (mobilă) şi a celor cu mobilitate redusă, alegătorii care se află în comuna, oraşul sau municipiul în care au domiciliul nu pot vota la o altă secţie de votare decât cea la care sunt arondaţi. Şi în cazul alegătorilor cu domiciliul în municipiul Bucureşti, aceştia nu pot vota la alegerile pentru Parlamentul European la o altă secţie de votare decât cea la care sunt arondaţi, chiar dacă se află în alt sector decât cel în care au domiciliul.

Astfel, la alegerile pentru Parlamentul European, pot vota la orice secţie de votare din ţară doar alegătorii care nu se află în comuna, oraşul, municipiul sau sectorul în care au domiciliul”, arată comunicatul de presă al BEC.

BEC reiterează că la alegerile europarlamentare, membrii biroului electoral al secţiei de votare, operatorul de calculator al secţiei de votare şi persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii pot vota la secţia de votare unde îşi desfăşoară activitatea.

„Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate pot vota la orice secţie din ţară la alegerile pentru Parlamentul European, însă la alegerile locale vor vota doar în localitatea/sectorul de reşedinţă. În oricare dintre situaţiile de mai sus, alegătorii pot vota în localitatea/sectorul de reşedinţă doar dacă aceasta a fost stabilită anterior datei de 11 aprilie 2024”, mai spune sursa citată.

STS oferă sprijin 24 de ore din 24 pentru desfăşurarea alegerilor din 9 iunie / Centrul de suport tehnic include 41 de centre de preluare a apelurilor

Foto: Serviciul de Telecomunicaţii Speciale
Centrul de suport tehnic al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale este pregătit să acorde asistenţă personalului din secţiile de votare pentru utilizarea echipamentelor şi a aplicaţiei pentru verificarea dreptului de vot. Centrul de suport tehnic al STS include cele 41 de centre de preluare a apelurilor, câte unul pentru fiecare judeţ din ţară şi unul pentru Bucureşti-Ilfov şi străinătate, dispeceratele şi centrele de intervenţie tehnică ale căror echipe sunt pregătite să remedieze eventualele situaţii semnalate de personalul din secţiile de votare în cel mult 45 de minute.

Potrivit comunicatului de presă al Serviciului de Telecomunicaţii speciale, la un singur număr de telefon, preşedinţii secţiilor de votare şi operatorii de calculator pot să contacteze Centrul de preluare a apelurilor pentru sprijin din partea specialiştilor din instituţiile care au atribuţii în organizarea şi desfăşurarea alegerilor:

• asistenţă tehnică privind echipamentele de comunicaţii şi aplicaţiile informatice, de la STS (tasta 1);

• asistenţă privind operaţiunile electorale, de la AEP şi BECJ (tasta 2);

• asistenţă privind completarea proceselor-verbale, de la INS (tasta 3);

• sesizări privind votul multiplu (tasta 4).

STS reaminteşte că datele statistice cu prezenţa alegătorilor în secţiile de votare şi procesele-verbale încheiate la finalul procesului electoral vor fi afişate în timp real şi disponibile publicului pe site-ul https://prezenta.roaep.ro, iar datele publicate prin tehnologia blockchain sunt accesibile pe https://voting.roaep.ro.

Mai multe detalii privind rolul şi atribuţiile STS în asigurarea suportului tehnic pentru buna desfăşurare a proceselor electorale pot fi regăsite la adresa: https://sts.ro/ro/alegeri-2024/ .

Cel mai răsunător eșec al exit-poll-urilor a fost înregistrat la alegerile prezidențiale din 2009.

Conform măsurătorilor de la ora 19:00 (difuzate de televiziuni ora 21:00) și care nu includeau estimările voturilor la secțiile din străinătate, Mircea Geoană era dat câștigător al alegerilor cu un scor liniștitor. Institutele de sondare spuneau că Mircea Geoană urma să aibă între 50,4% (CSOP) și 51,2%(INSOMAR și CCSB).

Pe 7 decembrie, a doua zi, după numărătoarea voturilor, conform rezultatelor oficiale publicate de Biroul Electoral Central, Traian Băsescu câștiga un al doilea mandat ca președinte, cu 50,33% din numărul total de voturi valabil exprimate.

PSD, partidul lui Mircea Geoană de la acel moment, a contestat rezultatul și pe baza exit-poll-urilor, iar rezultatele alegerilor au rămas provizorii până când Curtea Constituțională a renumărat voturile nule.

Operațiunea nu a dus la o schimbare semnificativă a rezultatelor, așa că Traian Băsescu a fost declarat câștigător.