„Această viitură are o particularitate (…) o creştere foarte rapidă şi o descreştere la fel de rapidă. Colegii noştri de la Centrul Naţional de Prognoze Hidrologice din Ungaria estimează că – astăzi deja sunt în scădere la Budapesta – în decurs de două zile vor avea peste un metru şi ceva scădere de nivel la Budapesta, iar în trei zile, aproape trei metri. Cum se explică această descreştere semnificativă? Este o viitură care nu este creată de fluviu în sine ci de un afluent al acestuia, este vorba de Inn, care în 3 iunie a generat o situaţie critică, care se întâmplă o dată la 500 de ani în istoria hidrologiei. 6.700 metri cubi pe secundă a avut Innul pe trei iunie, de trei ori şi ceva mai mult decât Dunărea. Însă la fel de repede cum s-a umflat, la fel a şi scăzut, în sensul că a doua zi avea 5.000, acum 1.000. Aşa se explică această această scădere semnificativă”, a explicat ea, răspunzând astfel întrebării premierului Victor Ponta, care dorea să ştie cum e posibil să nu fie afectată România de o viitură care a ridicat probleme semnificative în mai multe state europene.
Directorul Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, Daniela Rădulescu, a adăugat că un al doilea lucru de care trebuie ţinut cont sunt afluenţii principali ai Dunării, aval Budapesta.
„În acest moment, mă refer la Tisa, la Sava, la Morava, care sunt relativ apropiate de mediile multianuale ale lunii iunie. Mai mult de atât, Sava care vine cu un aport deosebit, e pe o tendinţă de scădere. Ţinând seama de toate aceste lucruri, estimăm debitul maxim a fi atins în secţiunea Baziaş undeva la 16 iunie. Valoarea estimată este cea pe care am declarat-o, 10.500 metri cubi pe secundă. În urmă cu o lună, pe 11 aprilie, la Baziaş aveam 11.900, valoare care prin propagare aval de Porţile de Fier nu a generat probleme deosebite”, a precizat Daniela Rădulescu, citată de Agerpres.
Daniela Rădulescu a menţionat că luni, la intrarea în ţară, s-a înregistrat un debit de 8.500 metri cubi pe secundă, o valoare peste media multianuală a lunii iunie, care este 6.400 metri cubi pe secundă. A menţionat că viitura de pe Dunăre, în această noapte, între orele 20,00 şi 3,00 a atins la Budapesta maximul de 891 cm, valoare care reprezintă o depăşire cu 30 de centimetri faţă de cea înregistrată în august 2002.