Revizuirea Constituţiei: Mandatul preşedintelui este REDUS la 4 ani

Membrii Comisiei au adoptat două amendamente propuse de PNL, primul introducând noţiunea de „şef al statului” în cazul preşedintelui României.

„Preşedintele României este şeful statului, reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării”, a fost amendamentul PNL, adoptat cu 16 voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi o abţinere.

Un alt amendament al PNL adoptat în Comisie prevede că „mandatul Preşedintelui României este de 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului”.

CITEŞTE ŞI: Crin Antonescu: Constituţia nu este revizuită pentru mandatul unui preşedinte, acesta sau altul

Totodată, PNL a retras amendamentul prin care se preciza că „preşedintele îşi exercită funcţia cu neutralitate, fără partizanate politice sau de altă natură, iar după expirarea mandatului nu mai poate face parte din partide politice, nu mai poate candida în alegeri şi nu mai poate ocupa funcţii de demnitate publică”.

În forma actuală a Legii fundamentale, mandatul prezidenţial are o perioadă de cinci ani, conform modificării Constituţiei din 2003. Traian Băsescu va rămâne, astfel, singurul preşedinte al României care a avut un mandat prezidenţial de cinci ani, după Revoluţia din 1989.

Preşedintele nu mai poate refuza un ministru la remaniere

USL a agreat ca noua Constituţie să clarifice raporturile dintre preşedinte, pe de o parte, şi Guvern şi Parlament, pe de altă parte. Liderul PNL Crin Antonescu a arătat că noua Constituţie va prevedea în mod clar faptul că preşedintele nu mai poate refuza un ministru propus de premier la remaniere.

Totodată, potrivit lui Antonescu, USL a agreat ca noua Constituţie să prevadă clar că, atunci când desemnează un candidat de premier, preşedintele trebuie să constate care este voinţa electoratului, respectiv care este majoritatea parlamentară.

„Avem o clarificare a raporturilor între preşedinte, pe de o parte, şi Guvern şi Parlament pe de altă parte: preşedintele, atunci când desemnează un candidat de prim-ministru sau când se operează o remaniere, trebuie să constate care este voinţa electoratului, care este majoritatea în Parlament, care este, în cazul remanierii, opţiunea premierului în primul rând – şi vom vedea, cu consultarea comisiilor parlamentare, în legătură cu o persoană din echipa guvernamentală – pentru care îşi asumă răspunderea. Nu preşedintele îşi asumă răspunderea, premierul şi Parlamentul asumă şi atunci decizia trebuie să fie a lor”, a spus Antonescu.

„Pentru că nu preşedintele poartă responsabilitatea alegerii ministrului respectiv. El îl numeşte, la propunerea primului-ministru, prin decret prezidenţial, dar decizia de oportunitate, de conţinut, este una pe care şi-o asumă primul-ministru, pentru că premierul poartă responsabilitatea politică – în faţa Parlamentului, nu a preşedintelui – a bunei funcţionări a Guvernului şi Parlamentul e consultat, la rândul său, pentru că premierul când face o propunere pentru un ministru, îl prezintă comsiilor parlamentare de specialitate”, a spus Antonescu.

Liderul PNL a arătat că preşedintele constată care este opţiunea premierului şi a Parlamentului şi, în situaţia în care condiţiile de legalitate nu sunt încălcate, numeşte ministrul propus de premier.