Centralele de apartament vor fi interzise. Cât vor plăti în plus la gaze românii

În România, o locuinţă din trei este încălzită prin centralele de apartament. „La momentul respectiv, acum un an şi jumătate, a fost cel mai eficient din punct de vedere energetic. Cred în această idee de sustenabilitate pe termen lung din punct de vedere energetic”, ne-a spus Mihai Branga, locatar.

Mihai Branga are o centrală cu o clasă energetică înaltă. Chiar şi aşa, peste 16 ani, dacă se va strica, nu o va putea repara sau înlocui cu una nouă. Va trebui să se branșeze la sistemul de încălzire centralizat sau să investească în surse de energie curată.

„România trebuie să se alinieze directivelor europene. Energia, în mai mare parte, provine acum, în sector rezidenţial, din combustibili fosili. Pompele de căldură. Putem vorbi aici de panourile fotovoltaice, pot creşte randamentul de producţie şi practic decarbonăm şi eficienţa locuinţei noastre din punct de vedere termic şi eficientizăm astfel şi costurile facturii. Randamentul unei pompe de căldură, în acest moment, este cel mai mare dintre toate sursele de căldură”, a explicat Adrian Vintilă, expert în energie.

Marcel Ciolacu, după Comandamentul pentru Energie de la Guvern: ”Problema stocării energiei a devenit vitală. Nu voi accepta blocarea unor proiecte energetice strategice”

Alte articole

Centralele de apartament, interzise în Uniunea Europeană. Directiva a fost adoptată cu vot majoritar, va trebui aplicată şi de România

Doar că toate soluţiile propuse costă de cel puţin patru ori mai mult decât centralele termice.  De exemplu, la o casă de 150 de metri pătraţi, o pompă de căldură cu eficienţă foarte mare e în jur de 15.000 de euro, iar o centrală termică – 3.500 de euro. Şi preţul unui apartament ar creşte cu 4.000 de euro dacă blocul ar folosi sisteme fotovoltaice sau pompe de căldură.

„Costul unui apartament precertificat verde în ansamblurile rezidentiale noi este un pic mai ridicat faţă de cele vechi, cele convenţionale.Undeva la 15-20 de procente în plus la costul final al apartamentului”, a precizat Cătălin Angheluţă, dezvoltator.

Unii dezvoltatori au început deja ţină cont de de consumul energetic

„Acest proiect se construieşte conform normelor europene din punct de vedere al sustenabilității. Deţine centrală proprie pe bloc și un sistem MTH în fiecare apartament în parte pentru a seta temperatura”, a explicat Georgian Dascălu, reprezentant dezvoltator imobiliar.

„Fiecare apartament are modul termic. Modulul termic sporeşte eficienţa energetică şi reduce şi emisiile de carbon, avem agentul termic, care este preparat de o cazangerie, o cameră tehnică, unde avem mai multe centrale. Agentul termic ajunge în schimbătorul modulului şi cedează căldura pentru încălzirea în pardosea”, a spus Iulian Crețu, inginer.

Până la interzicerea centralelor termice pe gaz, Uniunea Europeană se gândeşte să impună o taxă pentru folosirea lor. Cel mai probabil vom plăti în plus la metru cub de gaz consumat. La un apartament cu 2 camere, factura anuală ar creşte cu 800 de lei. În Uniunea Europeană funcţionează acum 65 de milioane de centrale termice individuale. Opt țări, printre care Norvegia, Olanda sau Franţa, au început deja procesul de interzicere a lor.

Actul normativ merge la promulgare. Conform noilor modificări, centralele pe gaz din apartamente care nu corespund noilor indici de performanță energetică, trebuie să fie înlocuite cu următoarele variante: a) descentralizate de alimentare cu energie, bazate pe surse regenerabile de energie; b) de cogenerare/trigenerare; c) de racordare la reţelele urbane de încălzire sau de răcire; d) pompe de căldură, panouri termice şi/sau electrice solare, centrale eoliene, precum şi sisteme combinate; e) schimbătoare de căldură sol-aer; f) recuperatoare de căldură; g) orice combinaţie a celor de la lit.a)-f)

Parlamentul României a interzis centralele de apartament. Care sunt noile sisteme de încălzire permise de lege

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, în sensul clarificării unor termeni şi expresii utilizate în cuprinsul legii, introducerea noţiunii de raport privind cerinţele minime de conformare a unei clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero, denumit raport de conformare nZEB, completarea informaţiilor cuprinse în certificatul de performanţă energetică luând în considerare stabilirea clasei de performanţă energetică în funcţie de consumul specific de energie primară şi cantitatea de emisii echivalent CO², completarea tipurilor de funcţiuni ale clădirilor şi a indicatorilor de performanţă.

„Creşterea performanţei energetice a clădirilor prin proiectarea noilor clădiri cu consumuri reduse de energie şi prin reabilitarea termică a clădirilor existente, precum şi informarea corectă a proprietarilor/administratorilor clădirilor prin certificatul de performanţă energetică reprezintă acţiuni de interes public major şi general în contextul economisirii energiei şi al decarbonării în clădiri, al îmbunătăţirii cadrului urban construit şi al protecţiei mediului”, conform propunerii legislative.

Este definit termenul de clădire care înseamnă – ansamblu de spaţii cu funcţiuni precizate, delimitate de elementele de clădire care alcătuiesc anvelopa clădirii, inclusiv instalaţiile aferente, în care energia este utilizată pentru reglarea climatului interior, respectiv asigurarea confortului interior pentru ocupare umană.

În plus, performanţa energetică a clădirii este „energia calculată conform metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor pentru a răspunde necesităţilor legate de utilizarea în condiţii normate, necesităţi care includ în principal: încălzirea, prepararea apei calde menajere, răcirea, ventilarea şi iluminatul”.

Certificatul de performanță energetică
Totodată, certificatul de performanţă energetică a clădirii este un document elaborat conform metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor, prin care este indicată performanţa energetică a unei clădiri sau a unei unităţi de clădire şi care cuprinde date cu privire la consumurile calculate de energie primară şi finală, inclusiv din surse regenerabile, precum şi cantitatea de emisii echivalent CO². Pentru clădirile existente, certificatul cuprinde şi măsuri recomandate pentru reducerea consumurilor de energie, precum şi pentru creşterea ponderii utilizării surselor regenerabile de energie în consumul total.

„anvelopa termică a clădirii – totalitatea elementelor de clădire care delimitează spaţiul interior încălzit/ răcit/climatizat al unei clădiri de mediul exterior şi, dacă e cazul, de spaţiile neîncălzite/ nerăcite/ neclimatizate sau mai puţin încălzite/răcite/climatizate”, mai prevede proiectul.

.element al clădirii înseamnă element al anvelopei clădirii sau un sistem/subsistem tehnic al acesteia.

„clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero – clădire cu o performanţă energetică foarte ridicată, la care consumul de energie pentru asigurarea performanţei energetice este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut şi este acoperit astfel: „a) în proporţie de minimum 30%, cu energie din surse regenerabile după cum urmează: (i) în proporţie de minimum 10% cu energie din surse regenerabile amplasate la faţa locului; (ii)în proporţie de minimum 20% cu energie produsă din surse regenerabile certificată prin garanţii de origine în conformitate cu prevederile legale în vigoare; b) într-o proporţie minimă de energie din surse regenerabile amplasate la faţa locului sau în apropiere, prin hotărâre a Guvernului, începând cu anul 2026”, mai spune sursa citată.

Termenul de energie primară este definit ca „energie din surse regenerabile şi neregenerabile, care nu a trecut prin niciun proces de conversie sau transformare”.

„nivel optim din punctul de vedere al costurilor – nivel de performanţă energetică care determină cel mai redus cost pe durata normată de funcţionare rămasă a clădirii, unde costul cel mai redus este determinat ţinându-se seama de costurile de investiţie legate de creşterea performanţei energetice a clădirii, de costurile de întreţinere şi exploatare, de categoria clădirii, după caz; durata normată de funcţionare a clădirii/unităţii de clădire nouă sau existentă se referă la durata de viaţă estimată a acesteia şi pentru care cerinţele de performanţă energetică sunt stabilite pentru clădirea/unitatea de clădire sau existentă. Nivelul optim din punctul de vedere al costurilor se situează în intervalul nivelurilor de performanţă în care analiza costbeneficiu calculată pe durata normată de funcţionare este pozitivă”, conform proiectului de lege.

Auditul energetic al clădirii
Auditul energetic al clădirii este „totalitatea activităţilor specifice prin care se obţin date şi elemente tehnice despre profilul consumului energetic al unei clădiri/unităţi de clădire existente, urmate de identificarea soluţiilor de creştere a performanţei energetice, de cuantificarea modificărilor consumurilor energetice rezultate din soluţiile propuse, de evaluarea eficienţei economice a implementării acestora prin indicatori economici şi finalizate cu raportul de audit, potrivit metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor”.

Este introdus un alineat care spune că „raport privind cerinţele minime de conformare a unei clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero, denumit în continuare raport de conformare nZEB – document elaborat de un auditor energetic pentru clădiri gradul I, potrivit metodologiei de calcul a performanţei energetice a clădirilor, prin care se analizează dacă o cladire existentă sau în fază de proiectare îndeplineşte condiţiile de încadrare în categoria clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero. Conţinutul cadru al acestui raport este prezentat în metodologia de calcul a performanţei energetice a clădirilor. În cazul clădirilor aflate în fază de proiectare, acest raport cuprinde şi studiul privind fezabilitatea din punct de vedere tehnic, economic şi al mediului înconjurător a utilizării unor sisteme alternative de înaltă eficienţă”.

Studiul privind fezabilitatea din punct de vedere tehnic, economic şi al mediului înconjurător a utilizării unor sisteme alternative de înaltă eficienţă – este un document elaborat de un proiectant, pentru clădirile noi sau pentru clădirile care se renovează, prin care se analizează oportunitatea utilizării surselor regenerabile de energie şi se stabileşte mixul de tehnologii adecvate pentru reducerea consumului de energie primară neregenerabilă şi a nivelului de poluare a clădirii şi, în cazul clădirilor existente, prin care se analizează oportunitatea utilizării surselor regenerabile de energie. Conţinutul cadru al acestui studiu este prezentat în metodologia de calcul a performanţei energetice a clădirilor. În cazul clădirilor noi acest studiu se poate integra în raportul de conformare nZEB.

Dspozitivele de autoreglare sunt: dispozitive care permit reglarea separată a temperaturii în fiecare încăpere sau, acolo unde este justificat, într-o zonă desemnată a clădirii;

De asemenea, foaie de parcurs înseamnă „un document prezentat în format electronic şi/sau fizic, care atestă planul personalizat de renovare energetică în etape a clădirii, cu un obiectiv de economii de emisii de carbon stabilit împreună cu proprietarul/ administratorul clădirii, luându-se în considerare nevoile utilizatorilor. Foaia de parcurs se obţine prin activitatea de audit energetic al clădirii şi oferă o strategie de renovare a clădirii, în ansamblul său, prin măsuri rezonabile şi coordonate pentru îmbunătăţirea performanţei energetice pe termen lung, pentru eşalonarea finanţării necesare renovării clădirii utilizând surse proprii sau ale unor instituţii de finanţare care pun la dispoziţie proprietarilor/ administratorilor fonduri pentru renovarea energetică majoră a clădirii”.

„- renovare aprofundată – renovare care conduce la îmbunătăţirea cu peste 60% a performanţei energetice a unei clădiri, estimată prin calcul potrivit metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor în raport cu starea actuală şi utilizarea în condiţii normate a clădirii;

– parc imobiliar decarbonat – parc imobiliar ale cărui emisii nete de carbon au fost reduse la zero, prin reducerea consumului de energie neregenerabilă, asigurat, în măsura posibilităţilor, din surse cu emisii de carbon egale cu zero; …………………………. 41. zonă încălzită/răcită/ climatizată – zonă a unei clădiri sau a unei unităţi de clădire cu parametri termici omogeni şi necesităţi corespunzătoare de reglare a temperaturii.

– standard european PEC – standard din seria 52000 adoptat de CEN – Comitetul European de Standardizare, ISO – Organizaţia Internaţională de Standardizare şi de IEC – Comitetul European de Standardizare Electrotehnică fiind pus la dispoziţia publicului în format electronic şi/sau fizic de către Asociaţia de Standardizare din România – ASRO”.

Pentru clădirile noi/ansamblurile de clădiri noi, prin certificatul de urbanism emis de autorităţile administraţiei publice competente, în vederea obţinerii, în condiţiile legii, a autorizaţiei de construire pentru executarea lucrărilor de construcţii, pe lângă obligativitatea respectării cerinţelor minime de performanţă energetică va fi solicitat şi raportul de conformare nZEB, mai spune sursa menţionată.

Totodată, în vederea obţinerii, în condiţiile legii, a autorizaţiei de construire pentru executarea lucrărilor de construcţii, pentru verificarea respectării cerinţelor minime de performanţă energetică pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero, documentaţia tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor de construire trebuie să conţină şi raportul de conformare nZEB.

Apar sistemele alternative
„Ca sisteme alternative pot fi propuse: a) descentralizate de alimentare cu energie, bazate pe surse regenerabile de energie; b) de cogenerare/trigenerare; c) de racordare la reţelele urbane de încălzire sau de răcire; d) pompe de căldură, panouri termice şi/sau electrice solare, centrale eoliene, precum şi sisteme combinate; e) schimbătoare de căldură sol-aer; f) recuperatoare de căldură; g) orice combinaţie a celor de la lit.a)-f)”, conform propunerii legislative”, mai precizează proiectul

„La instalarea, înlocuirea sau modernizarea unui sistem sau subsistem tehnic existent al unei clădiri/ansamblu de clădiri, integrarea funcţională corectă în sistem a părţii modificate şi, după caz, a sistemului complet modificat va fi evaluată de experţi atestaţi de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei. Rezultatele documentate vor fi transmise de către aceştia proprietarului/ administratorului clădirii, sub forma unui raport de expertiză tehnică, pentru a rămâne disponibile şi a putea fi folosite în scopul verificării conformităţii cu cerinţele minime referitoare la sistemele tehnice ale clădirilor stabilite potrivit art. 13 alin. (1) şi în scopul eliberării de certificate de performanţă energetică. Raportul de expertiză asupra sistemului modificat va fi menţionat şi în foaia de parcurs a clădirii”, prevede propunerea legislativă.

Pe baza rezultatului evaluării performanţei energetice globale a sistemului tehnic al clădirii/a părţii modificate din acesta, expertul tehnic poate recomanda, în raportul de expertiză, emiterea unui nou certificat de performanţă energetică în cazul în care consumul mediu anual înregistrat în ultimii 3 ani s-a modificat cu minimum 25%.

Nivelul consumului total de energie primară pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero, inclusiv cel asigurat din surse regenerabile, se stabileşte prin reglementări tehnice. Ponderea de utilizare a energiei din surse regenerabile este de 30% din energia primară totală consumată calculată conform metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor, indiferent de funcţiunile clădirilor şi de potenţialul zonelor în care se află amplasate.

„Pentru încadrarea (…) privind realizarea clădirilor noi al căror consum de energie este aproape egal cu zero, prin certificatul de urbanism emis de autorităţile administraţiei publice locale competente în vederea obţinerii, în condiţiile legii, a autorizaţiei de construire, se va solicita un raport de conformare nZEB care să ateste încadrarea consumului total de energie primară în nivelurile prevăzute în metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor”, mai spune propunerea de lege.

Finanţarea elaborării planurilor de către autorităţile administraţiei publice locale se asigură astfel: a) din bugetele proprii; b) din fondurile structurale şi de coeziune ale Uniunii Europene, în conformitate cu regulamentele şi procedurile de accesare a acestor fonduri şi în condiţiile stabilite prin documentele procedurale specifice implementării programelor operaţionale; c) din fonduri mixte, inclusiv rezultate din parteneriate public – privat; d) din alte surse legal constituite.

Economia de energie care este cuantificată, prin compararea performanţei energetice înainte şi după renovare, cu respectarea condiţiilor normate pentru ocupare umană pentru utilizatori în ambele situaţii.

Certificatul de performanță energetică
Certificatele de performanţă energetică emise fără cod unic de înregistrare emis de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei sunt nule de drept.

Conform proiectul, „prin excepţie, în cazul clădirilor care se vând înainte de efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor, investitorul/ proprietarul/ administratorul pune la dispoziţia cumpărătorului date/informaţii referitoare la performanţa energetică a clădirii/unităţii de clădire nerecepţionate sub forma unui certificat fără cod unic de identificare şi fără să îl înregistreze în baza naţională de date, urmând ca la recepţia la terminarea lucrărilor să se aplice prevederile alin. (1).”

În scopul reducerii consumului de energie şi al limitării emisiilor de dioxid de carbon sunt efectuate inspecţii periodice, la intervale de 2 ani, la părţile accesibile ale sistemelor de încălzire a spaţiului echipate cu cazane şi ale sistemelor combinate de încălzire şi ventilare a spaţiului, cu o putere nominală utilă de peste 70 kW, precum generatorul de căldură, sistemul de control şi pompa/pompele de circulaţie utilizate pentru încălzirea clădirilor şi conductele, amortizoarele sau filtrele de aer utilizate pentru tratarea aerului, pentru a asigura funcţionarea sistemelor în mod eficace şi eficient în toate condiţiile.

Auditorii energetici pentru clădiri şi experţii tehnici atestaţi au obligaţia înscrierii datelor de identificare a documentelor întocmite, respectiv a certificatelor de performanţă energetică elaborate cu codul unic de înregistrare emis de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei şi a rapoartelor de audit energetic, precum şi a rapoartelor de inspecţie a sistemelor de încălzire/climatizare şi a sistemelor combinate de încălzire şi ventilare/climatizare şi ventilare, după caz, în registrul propriu de evidenţă a activităţii.

Pe 11 martie, Senatul a adoptat proiectul, în calitate de prim for sesizat, votul Camerei fiind decizional. Astfel, legea merge la promulgare.