Istoria Partidului Social Democrat cuprinde un numar de 4 presedinti cu cei mai multi ani de mandate la conducerea partidului care impartasesc inclusiv o serie de legaturi stranse intre ei. Relatii aproapiate, prietenii care ulterior s-au transformat in conflicte si chiar dosare penale si condamnari. Practic Adrian Nastase, Mircea Geoana, Victor Ponta si Liviu Dragnea au mai multe lucruri in comun decat care ii despart. Adrian Nastase i-a adus in partid atat pe Mircea Geoana cat si pe Victor Ponta, el fiind practic mentorul amandurora. Mircea Geoana l-a avut pe ca purtator de cuvant in campania sa la prezidentiale pe Victor Ponta iar atat Geoana cat si Ponta au ajuns sa fie “fortati” sa-si dea demisia din PSD dupa ce au pierdut alegerile prezidentiale la care au candidat.
Chiar daca in prezent unii dintre acesti lideri nu mai sunt usor de asociat cu PSD-ul, totusi istoria nu se “rescrie” prin uitare. Cel mai recent caz al “dezicerii” de trecutul psd-ist este cel al lui Mircea Geoana care prin toate podcasturile unde se autoinvita impartaseste deschis orice si vorbeste liber despre orice aspect al vietii sale mai putin despre multii ani in fruntea partidului PSD. Imaginea de “independent” atent lucrata in laboratoarele de imagine platite cu sute de mii de euro este foarte usor de distrus atunci cand ne uitam in oglinda retrovizoare a lui Mircea Geoana si observam rolul sau definitoriu in PSD, alaturi de cel pe care multi il considera fondatorul PSD-ului modern, Adrian Nastase.
Mai jos puteti gasi o trecere scurta in revista a momentelor esentiale din cariera de membru de partid al fiecaruia dintre cei 4, Adrian Nastase, Mircea Geoana, Victor Ponta si Liviu Dragnea.
Adrian Nastase este omul cheie din PSD care a adus pentru prima data in partid elementul de “democratie”. El fiind primul lider al formatiunii politice dupa revolutie care reprezenta imaginea unui politician modern si nu al unui membru de partid. Între 1992 şi 1996, Adrian Năstase a fost de asemenea preşedinte executiv al Partidului Democraţiei Sociale din România (P D S R , fostul F D S N ) .
După victoria P D S R din alegerile legislative din 2000 şi realegerea lui Ion Iliescu ca preşedinte al României, Năstase a fost ales preşedinte al PDSR, care curând şi-a schimbat denumirea în Partidul Social Democrat (PSD) după ce a fuzionat cu un alt partid. Năstase a rămas preşedintele PSD până în aprilie 2005, când a fost înlocuit de fostul ministru de Externe Mircea Geoană la Congresul Partidului.
La acelaşi congres, Năstase a fost ales ca preşedinte executiv al PSD, a doua funcţie ca importanţă în partid. Relaţiile dintre Adrian Năstase şi Mircea Geoană fiind la acel moment mai mult decât bune, Geoană fiindu-i recunoscător lui Năstase pentru ajutorul pe care i l-a dat din funcţia de premier al României.
La alegerile din 28 noiembrie 2004, candidatul PSD la preşedinţia României Adrian Năstase a obţinut un număr de 4.278.864 voturi (40.94 % ), în timp ce principalul contracandidat, Traian Băsescu, susţinut de Alianţa D.A. a fost votat de 3.545.236 de alegători (33.92% ). La cel de-al doilea scrutin, din 12 decembrie 2004, lucrurile s-au inversat. Traian Băsescu a obţinut 5.126.794 de voturi (51.23% ), iar Adrian Năstase a fost votat de 4.881.520 de cetăţeni români cu drept de vot.
După înfrângerea în faţa lui Traian Băsescu, se pare că zicala din campanie a lui Basescu: “Adriane nici nu stii cat de mic o sa devii” a devenit realitate. Declinul carierei politice a lui Adrian Nastase incepand fix din acest moment. Totusi in anul 2008, Adrian Nastase a revenit la conducerea Consiliului National al PSD, dar cativa ani mai tarziu in ianuarie 2014 fostul presedinte al PSD a fost condamnat la 4 ani de inchisoare cu executare pentru santaj si luare de mita.
Succesorul lui Adrian Nastase la conducerea PSD-ului a fost chiar bunul său coleg de la acea vreme, Mircea Geoană. Geoană a fost preşedintele Partidului Social Democrat din aprilie 2005 până în februarie 2010, ulterior devenind preşedinte al Senatului României din decembrie 2008 până în noiembrie 2011. În această perioadă, Mircea Geoană a fost senator, Ambasador al României în SUA şi chiar şi Ministru de Externe în Guvernul Năstase.
Fost preşedinte al PSD între 2005 şi 2010, a fost adus în partid de Adrian Năstase la începutul anului 2001 tocmai de la Washington şi a sfârşit prin a fi exclus din PSD după un conflict de scurtă durată, dar intens, cu Victor Ponta. În noiembrie 2006, în una dintre competiţiile interne pentru şefia partidului, Mircea Geoană chiar l-a avut drept contracandidat pe Sorin Oprescu.
Exact ca şi în cazul lui Adrian Năstase, pierderea alegerilor i-a adus şi pierderea preşedinţiei partidului, câteva luni mai târziu, în faţa lui Victor Ponta, principalul său adversar. Legătura strânsă dintre el şi Ponta s-a terminat abrupt după ce, cu doar câteva luni înainte, Victor Ponta a fost purtătorul de cuvântal campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale al lui Mircea Geoană.
Ulterior, Mircea Geoană a intrat în conflict cu conducerea partidului de la acea vreme, refuzând unele decizii care îl vizau. În decembre 2010, a fost suspendat pentru 5 luni din PSD, decizie venita dupa o postare de-a lui Mircea Geoana pe blogul personal in care il acuza pe Victor Ponta (actualul presedinte al partidului la acea vreme) ca l-ar fi pus sa minta in legatura cu intrebarea lui Traian Basescu despre vizita facuta la controversatul afacerist Sorin Ovidiu Vantu.
“Atata timp cat acest partid este condus din umbra de domnii Iliescu si Nastase, nu are nicio sansa de reforma. Nu ma despart de partid ci de gasca care se pretinde a fi partidul nostru!”, spunea Mircea Geoana in Noiembrie 2011.
Motivul oficial al excluderii din PSD a lui Mircea Geoana este ca acesta a refuzat sa respecte cerinta partidului de a se retrage de la sefia Senatului, in realitate insa ruptura dintre el si echipa din PSD s-a produs in timp dupa ce mai multi lideri l-au criticat pentru pierderea rusinoasa a alegerilor in fata lui Traian Basescu.
In perioada cat Mircea Geoana a fost presedintele PSD partidul in frunte cu liderul sau s-a luptat la baioneta cu regimul Băsescu-Boc despre care, la vremea respectivă, Mircea Geoană spunea:
Din prima zi, Traian Băsescu a încercat să controleze Ministerul de Interne ca să poată fura alegerile. Miniştrii PDL care a atribuţii în domeniul integrării europene au o rpegătire destul de precară, acestea fiind doar câteva dintre acuzaţiile pe care Geoană, ca lider al PSD, le aducea, în octombrie 2009, guvernării Băsescu-Boc.
Preşedinte al PSD imediat după mandatul lui Mircea Geoană, acesta a fost preşedintele partidului din 2010 pana in 2015, o perioada comparabila cu cea a predecesorului sau. Adus in partid in 2002 tot de Adrian Nastase, la fel ca si Mircea Geoana, Victor Ponta are o ascensiune fulminanta pe scena politica din Romania.
A fost ales presedinte al PSD in Februarie 2010 dupa ce in trecut fuseste sef al tinerilor din PSD si din iulie 2003 chiar vicepresedinte al partidului, pozitie pe care s-a aflat pana in iulie 2004. Pe 7 mai 2012, Victor Ponta a devenit cel mai tanar prim-ministru din istoria Romaniei.
De-a lungul timpului Victor Ponta a avut si el multi dusmani in PSD, un episod ce merita mentionat a fost cel din 2007 cand PSD Bucuresti, al carui presedinte era Marian Vanghelie a propus sanctionarea si chiar excluderea lui Victor Ponta din partid.
La inceputul lui 2017 Victor Ponta isi da demisia in alb din PSD dupa ce relatiile cu presedintele de la aceea vreme, Liviu Dragnea devenisera foarte tensionate. Putin timp mai tarziu isi face propriul partid, Pro Romania.
Victor Ponta a demisionat din funcţia de preşedinte al PSD în iulie 2015, după ce a fost pus sub inculpare în dosarul Turceni-Rovinari, în care este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălarea banilor, fapte pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care era avocat.
Dosar în care, ulterior, a fost achitat definitiv pe toate capetele de acuzare şi despre care fostul premier a demonstrat în mai multe rânduri că a fost făcut la comandă pentru a-l îndepărta definitiv de pe scena politică din România.
Înainte să împlineaqscă 30 de ani, a intrat în Guvern ca şef al Corpului de Control, apoi a trecut prin mai multe portofolii ministeriale. Ponta nu a avut viaţă uşoară în PSD sub conducerea lui Mircea Geoană, dat fiind că nu a respectat niciodată 100% linia partidului. În 2007, a riscat chiar excluderea, „călăul” său politic fiind Marian Vanghelie. A scăpat graţie aliaţilor săi şi a reintrat în graţiile lui Geoană, dovada fiind faptul că, în 2009, acesta l-a făcut purtător de cuvânt al campaniei sale electorale pentru prezidenţiale.
Dragnea deţine preşedinţia partidului timp de 4 ani, între 2015 şi 2019, în una dintre cele mai controversate şi tulburi perioade pentru PSD. Sub „domnia” sa la partid dar şi a guvernării PSD cabinetul său şi partidul trec prin mai multe crize, proteste masive în stradă, iar el ajunge într-un final să fie condamnat cu executare la 3 ani şi 6 luni în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.
La Comitetul Executiv Naţional din 22 iulie 2015, a fost ales preşedinte interimar al PSD, după ce Victor Ponta a anunţat că s-a retras din funcţia de preşedinte al partidului. Atunci, Dragnea a fost ales cu 97% dintre voturi în funcţia de preşedinte al partidului.
Ulterior, aproape tradiţional în PSD, Liviu Dragnea a intrat în conflict cu Victor Ponta făcând demersuri pentru a-l trage pe acesta pe linie moartă. Lucru care îi şi reuşeşte lui Dragnea, Victor Ponta părăsind astfel partidul după ce a pierdut alegerile prezidenţiale şi funcţia de preşedinte PSD, exact cum Mircea Geoană făcuse în urmă cun câţiva ani.
Puţină lume îşi aminteşte că Liviu Dragnea s-a înscris în PSD în iunie 2001, el fiind până atunci membru în Partidul Democrat încă de la începutul anilor 90. Drumul spre fuuncţia de preşedinte al PSD afost pavat când Liviu Dragnea a fost ales, la 20 aprilie 2013, în funcţia de preşedinte executiv al PSD, până atunci el fiind un mic lider local al PSD în Teleorman. Dragnea a fost ulterior, timp de 12 ani, preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman între 2000 şi 2012. Ambiţiile sale de preşedinte al partidului, premier şi chiar eventual preşedinte al ţării au fost mereu frânate de problemele sale penale şi trecutul tenebros.
Mandatul lui Dragnea a fost marcat de puternice conflicte interne în PSD, atât la partid cât şi în timpul guvernării. Dintre aceste scandaluri reamintim doar conflictul pe care Dragnea l-a avut în 2017 cu premierul Sorin Grindeanu când Dragnea i-a cerut demisia, iar Grindeanu a refuzat.
Pe finalul mandatului său de preşedinte al PSD, Dragnea a ajuns să fie unul dintre cei maid etestaţi şi controversaţi preşedinţi ai PSD, mai bine de 33 de lideri din ţară cerându-i să demisioneze atât din funcţia de preşedinte al PSD, cât şi din cea de preşedinte al Camerei Deputaţilor.