Noi detalii despre recalcularea pensiilor. Un expert trage semnalul de alarmă: „Aici e o nouă tâlhărie”

Recalcularea se va finaliza până la 1 septembrie și se vor distribui deciziile de pensionare. Din 1 septembrie, pensionarii cu venituri contributive, cum ar fi sporurile, vor avea parte de o nouă recalculare. Documentele care nu se află la dosare trebuie depuse la Casele de Pensii.

„Este o noutate în plus care vine în Legea 360. Există un termen de 6 luni în care pensionarii vin să îşi depună acele documente, vorbim de acele adeverinţe cu sporuri, care, în momentul de faţă, pe actuala legislaţie, nu fac parte din baza de calcul a pensiilor. Noi am considerat că, asupra acestor sporuri, dacă s-a achitat contribuţia de asigurări sociale, ele trebuie să fie luate în calcul, respectând principiul contributivităţii. Vorbim în principal de acordul global, care era o formă de remunerare înainte de Revoluţie, vorbim de premii, prime şi alte sporuri la care s-a contribuit. Noi o numim mica recalculare”, declara recent preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice, Daniel Baciu.

Citește și Mobilizare spectaculoasă din partea grupului constructor UMB! Dorinel Umbrărescu nu mai bate pasul pe loc

Pensionarii ar trebui să ducă documentele până în toamnă, în caz că nu le au la dosare. Dorina Barcari, expert în pensii și salarizare, a indicat care sutn pensionarii vizați.

Alte articole

Ce perioadă se ia în calcul la recalcularea pensiilor. Anunț de ultimă oră făcut de Daniel Baciu, șeful CNPP: „Înlăturăm aceste inechități”

Șeful Casei de Pensii, anunț important pentru pensionari. Ce s-a schimbat de la 1 martie legat de recalcularea pensiilor

“Un lucru foarte important este că orice document pe care îl obţine nu trebuie să depășească dată de 1 aprilie 2001, pentru că după data de 1 aprilie 2001 orice adeverință este inutilă.

Până în aprilie 2001 se face însumare de venituri salariale, ca să se facă calculul punctelor de pensie, după aprilie 2001, totul se bazează pe declarația de vărsământ a contributivității. Si nu mai are importanţă cât era salariul de mare, dacă a fost acord sau au fost sporuri pentru că ele se înglobează automat la această declarație, care se referă la o anumită suma și punct nu interesează casă de pensii ce intră în suma aia e treaba angajatorului.Înainte de 2001 nu era acest lucru și se făceau plăți de mai multe, pe mai multe state, erau state principale de plata dar puteau să apară și alte liste de venituri salariale și vă dau exemple, orele suplimentare, orele festive, muncă în acord, de multe ori acestea erau pe alte liste de plată, dar care erau tratate tot că venituri salariale adică se rețineau din ele impozit CAS, CASS însă nu făceau parte din statul de plată.Mai grav este că pe perioada iulie 1977 – ianuarie 1991, în baza unei legi, reținerile salariale, impozit, CAS, CASS, s-au făcut pe fondul de salariu, iar în statele de plată nu apăreau aceste rețineri, iar la rubrica venit brut apărea de fapt netul. Pe vremea aia tipăriturile se făceau mai greu, iar ştanţa de tipar pentru statele de plată nu a fost modificată acolo la rubrica aia să apară netul și toată lumea știa că acolo este netul. Nici nu putea să apară altceva, acum însă arhivarii nu au de unde să știe legile astea, și tot felul de amănunte și ei eliberează adeverințe cu venituri brut pe perioada asta, adeverință aia din secunda aia e nulă”, a declarat Dorina Barcari.

Citește și Manipularea pensionarilor, demontată de Casa Națională de Pensii: pensiile nu pot scădea, revizuirea anuală nu este același lucru cu recalcularea din septembrie

Pensionarii cu venituri extrasalariale înainte e 2001, pentru care s-au plătit contribuții, dar care nu au dovezile la dosar, le pot obține de la companii care le-au preluat din arhivele statului. Mai mulți pensionari s-au plâns de prețurile mari pe care le plătesc, iar Consiliul Concurenței a demarat o anchetă.

„Aici este altă tâlhărie, așa zisele arhive private sunt de fapt lichidatorii care au avut contract ca arhivele să fie aranjate, puse în ordine, cartonate și așa mai departe, și predate la arhivele de zonă, arhivele statului, ei nu au voie să dețină documentele astea, pentru că ei au crezut că o să obțină niște bani. Dacă au văzut că li s-au încurcat socotelile și nu a ieșit cum au vrut decât să muncească mai bine au pus furtunul pe ele și au declarat că au fost inundate, mâncate de șobolani, au luat foc. Percep niște taxe anterioare documentului pe care trebuia să-l elibereze, deci e taxă ca să depui o cerere, unde ai mai pomenit așa ceva, taxă că să cerceteze.

De multe ori dau 5000 de lei că să obțină 10 lei la pensie pentru că veniturile alea nu sunt foarte valoroase și gândiți-vă că extinse pe 20, 30, 40, 50 de ani și împărțite la 25 … pentru că nu sunt niște venituri fabuloase, ele sunt niște adaosuri”, a adăugat Dorina Barcari.