Cu o tradiție de peste 130 de ani, Salamul de Sibiu continuă să fie unul dintre alimentele preferate de români și europeni. Anual, se consumă aproximativ 3.000 de tone din acest produs, atât în țară, cât și în diaspora. În SUA, prețul salamului de Sibiu ajunge la 42 de dolari pe kilogram (aproximativ 194 de lei), în timp ce în România, prețurile variază între 10 și 22 de dolari pe kilogram.
Istoria Salamului de Sibiu
Inițial cunoscut sub denumirea de „salam de iarnă”, Salamul de Sibiu este primul produs românesc din carne care a obținut Indicație Geografică Protejată (IGP) din partea Uniunii Europene. Acest produs a fost atestat încă din 1895, fiind produs de sași într-o mică fabrică din Mediaș. Denumirea sa originală reflecta perioada de producție, care era limitată la sezonul rece, din octombrie până în aprilie. În timp, numele a fost schimbat pentru a marca zona de proveniență, devenind astfel „salamul de Sibiu”.
Salamul de Sibiu Agricola IGP este primul aliment românesc de origine animală exportat pe piața americană după o pauză de mai multe decenii. Procesul de export a fost inițiat în 2014 și a implicat numeroase controale și verificări pentru a asigura respectarea normelor de siguranță alimentară. În 2021, Departamentul de Agricultură al SUA a vizitat fabrica pentru a verifica conformitatea cu standardele stricte impuse.
După trecerea cu succes a acestor controale, Salamul de Sibiu a ajuns să fie disponibil în marile magazine din SUA, oferind astfel consumatorilor americani și nu numai o experiență autentic românească. Acest succes consolidează prestigiul gastronomic românesc pe plan internațional.
Originea paradoxală a Salamului de Sibiu
Un fapt mai puțin cunoscut este că Salamul de Sibiu nu își are originile în Sibiu, ci în Sinaia. În 1885, un pietrar italian, Filippo Dozzi, s-a stabilit la cariera de piatră de la Piatra Arsă și a început fabricarea unui salam crud-uscat, cu termen lung de maturare, pe care l-a denumit inițial „salam de iarnă”.
Compoziția și procesul de producție
Salamul de Sibiu se remarcă prin faptul că nu conține potențiatori de gust, acidifianți, coloranți, adaosuri proteice sau orice alt ingredient care poate înlocui carnea și sarea de mare. Pasta de carne este umplută în membrane colagenice sau naturale de cal, iar afumarea se face cu lemn de esență tare, precum fagul sau stejarul. Procesul de maturare durează între 45 și 120 de zile și implică utilizarea culturilor de mucegai nobil, Penicillium nalgiovensis, sau a unui amestec de diferite tipuri de Penicillium.