Salariile şi pensiile ar putea fi îngheţate în România, creşterea datoriei publice dă fiori guvernanţilor

Legea spune că, dacă datoria publică depășește 55% din PIB, dar se situează sub 60% din PIB, Guvernul trebuie să înghețe pensiile şi alte cheltuieli pentru asistența socială.

Ministerul de Finanțe a precizat că, în vederea menținerii indicatorului datorie guvernamentală în PIB la un nivel sustenabil, Guvernul are în vedere stimularea creșterii economice.

Printre măsurile pe care Guvernul le pregătește pentru a reduce datoria menționăm accelerarea digitalizării, reducerea evaziunii fiscale, optimizarea riscului fiscal, modificarea codului de procedură fiscală.

Greu de crezut că vor fi îngheţate pensiile în an electoral

Alte articole

Analist economic, despre îndemnul lui Isărescu de a „strânge cureaua cu dietă sănătoasă”: România nu va trece la dietă, ci direct la terapie intensivă

Românii plătesc peste 100 de euro în plus decât francezii pentru rata aceluiaşi credit ipotecar. Mugur Isărescu anunţă când va fi redusă dobânda cheie

Acest nivel de îndatorare plasează țara noastră la doar un procent distanță de pragul critic de 55% din PIB, punct la care legislația națională impune înghețarea pensiilor.

Experții Comisiei Europene anticipează că, în urma unui an electoral, deficitul public al României va crește, ajungând la 7% în 2025.

Ce se întâmplă cu deciziile eronate de recalculare a pensiilor. Anunţ de ultimă oră de la Casa de Pensii

În contextul actual, datoria publică a depășit deja 52%, iar conform legii, atingerea pragului de 55% din PIB ar implica nu doar înghețarea pensiilor, ci și a altor forme de cheltuieli sociale, inclusiv salariile din sectorul public.

Deși legea prevede măsuri drastice în cazul unui deficit crescut, până în prezent, aceste măsuri nu au fost implementate. Situația economică dificilă necesită monitorizare continuă și posibile ajustări ale politicilor fiscale pentru a evita escaladarea crizei financiare.

Comisia Europeană a emis recent o avertizare privind economia României, indicând o creștere semnificativă a salariilor în sectorul public pe parcursul acestui an, în domenii precum educație, sănătate și apărare, cu o inflație aferentă estimată la două cifre. Cu toate acestea, se preconizează o încetinire notabilă a acestor creșteri salariale începând din 2025.

Pe de altă parte, în sectorul privat, situația salarială se caracterizează printr-o creștere mai moderată, cu excepția salariului minim pe economie, care va fi majorat la 3.700 lei brut în cursul acestui an. Această situație aduce în prim-plan câteva puncte cheie:

Sectorul privat experimentează o creștere salarială mai lentă, ceea ce ar putea sugera o stabilitate redusă în această zonă a pieței muncii.

Citeşte şi: Ce perioade fără stagiu de cotizare se adaugă la vechimea în muncă. Studiile care îţi aduc bani în plus la pensie

În contextul deficitului bugetar, Comisia Europeană subliniază riscurile asociate cu creșterea accelerată a cheltuielilor curente ale statului. În pofida creșterilor salariale și a pensiilor, aceste măsuri sunt insuficiente pentru a asigura o îmbunătățire a nivelului de trai, întrucât:

• Stimulează creșterea prețurilor.
  Contribuie la menținerea unei rate a inflației de bază superioare mediei globale.

Astfel, în ciuda intențiilor pozitive, politicile actuale riscă să nu ofere beneficii financiare pe termen lung cetățenilor, în contextul unui mediu economic global din ce în ce mai volatil.

Şeful Băncii Naţionale, avertisment pentru Guvern privind pensiile şi salariile: „Unde e lege nu e tocmeală. Când datoria depășește 50% trebuie luate măsuri”

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale (BNR), a atras atenţia Guvernului să fie foarte atent cum gestionează „partea de cheltuieli făcând comparații care nu sunt potrivite”.