Se spune că vaporul de lux construit pentru Ceaușescu are scopul de a impresiona Occidentul. Nava prezidențială „Mureş“ a fost lansată la apă în anul 1986 din ambiția dictatorului. În prezent ,vasul de croazieră păstrează aproape intacte interioarele luxoase.
Ideea construirii unei astfel de nave i-ar fi venit lui Nicolae Ceaușescu după ce a făcut o vizită în Egipt, în anul 1979. Omologul său de la acea vreme, președintele egiptean Anwar el Sadat l-a plimbat pe dictatorul României cu un vapor de lux. După ce s-a întors în România, Ceaușescu le-a dat inginerilor de la Șantierul Naval de la Oltenița o sarcină importantă. Timp de șapte ani, acolo s-a acumulat tot ce era mai bun la momentul respectiv, din diverse domenii.
Singurul șantier naval românesc unde se făceau nave spărgătoare de gheață pentru Uniunea Sovietică era la Oltenița. Tabla folosită la acea categorie de nave, groasă de aproape un centimetru, a fost folosită și la vaporul dictatorului român. Mai mult, tot ce ținea de palatul plutitor îndeplinea cele mai înalte standarde de calitate. Și vorbim aici despre motoare, aparatură de bord, mobilierul apartametelor de protocol și al cabinelor, așternuturi și veselă.
Datorită finisajelor perfecte, acum, după aproape 30 de ani de exploatare, interiorul navei arată aproape la fel ca în prima zi. Nimeni nu știe cât a costat întreaga investiție, dar cu siguranță, a fost vorba despre o sumă considerabilă.
Construită să execute misiuni speciale, nava este de tip pasager fluvial, cu 3 elici, 3 linii de axe, 3 cârme şi 3 motoare principale ce dezvoltă o putere de câte 2.465 cai putere fiecare, potrivit MediaFlux.
Pentru îmbunătăţirea manevrabilităţii la viteze mici, s-a prevăzut un propulsor transversal de etravă, cu o forţă de împingere de 2.100 daN.
Rezerva de combustibil asigură o autonomie de 2.500 de kilometri, cu trei motoare principale şi două diesel generatoare în funcţiune. Rezervele de apă şi rezervele de alimente asigură o autonomie de 5 zile, cu tot echipajul şI toţi pasagerii la bord.
Puntea vaporului este structurată pe trei nivele, pe ultimul fiind amenajat inclusiv un heliport. Spaţiile de protocol ocupă etajul întâi, unde se află patru apartamente şi 12 cabine, iar etajul al doilea este împărţit în două saloane.
Unul dintre acestea are suprafaţa de 231 de metri pătraţi, fiind o adevărată sală de bal – cea mai mare încăpere fără stâlpi de susţinere construită pe o navă românească. Celălalt salon ocupă 110 metri pătraţi. Pereţii sunt acoperiţi de tapet fin şi decoraţi cu tablouri oferite, la vremea respectivă, de Uniunea Artiştilor Plastici.
Apartamentele soţilor Ceauşescu au fost amenajate la primul etaj, iar în prezent sunt neschimbate, păstrându-se intact atât tapetul de pe pereţi – bej în cazul apartamentului lui Nicolae Ceauşescu, şi roz – pentru soţia sa. Mobilierul este, de asemenea, foarte bine păstrat.