Recalcularea pensiilor românilor se va face fără indice de corecţie. Totalul punctelor contributive va fi determinat prin raportul dintre contribuțiile de asigurări sociale plătite pentru salarii și salariul mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din luna respectivă. Acest punctaj reflectă direct contribuțiile efectuate de pensionari în timpul activității lor profesionale.
Punctele asimilate sunt acordate pentru studiile făcute la zi, dar se ia în considerare doar cea mai favorabilă perioadă dacă există mai multe calificări (de exemplu, o singură facultate, sau un cumul de facultate, master și doctorat). Punctajul suplimentar se mai acordă pentru perioadele în care persoana nu a putut contribui la bugetul asigurărilor sociale de stat din motive obiective (armată, prizionierat, detenție politică).
Punctele de stabilitate se acordă astfel: se oferă punctaj suplimentar pentru perioadele de muncă ce depășesc 25 de ani, cu detalii specifice: 0,5 puncte pentru 25-30 de ani de muncă, 0,75 puncte pentru 30-35 de ani de muncă, 1 punct pentru fiecare an peste 35 de ani de muncă.
Citeşte şi: Pensii 2024. Scandal la Ministerul Muncii, 20.000 de salariaţi ar fi afectaţi de „o chichiţă” din noua lege
„Deci noi acum vom avea recalcularea pensiilor în care, după cum am spus, vom avea totalul punctelor contributive foarte ușor de realizat, se va se face raportul dintre cât a cotizat, cât a avut salariul respectivul pensionar, se va împărți la salariul mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din luna respectivă, după aceea se va aduna punctajul, vom avea totalul punctelor contributive, adică direct contributive din contribuțiile de asigurări sociale care au fost plătite pentru salarii.
După aceea vom avea punctele asimilate, adică punctaj suplimentar acordat pentru studii făcute la zi o singură dată, adică dacă ai trei facultăți ți se ia cea mai favorabilă, adică perioada cea mai lungă. Dacă ai o facultate plus master, plus doctorat, dacă au fost făcute la zi, pentru toate acestea se dă punctajul suplimentar de 0,25 puncte pe an, adică aceste 0,25 puncte și aceste perioade nu se iau în calcul pentru stagiul complet de cotizare, dar se iau în calcul pentru a avea un punctaj mai mare.
Dacă ai fost în situații de armată, prizionierat sau detenție politică de situații obiective, nu din cauza ta, pentru care n-ai putut să contribui la bugetul asigurărilor sociale de stat, iarăși ai punctaj suplimentar, stagiu asimilat.
Și mai avem punctele de stabilitate care se dau pentru perioadele de peste 25 de ani, 0,5 puncte pentru perioada 25-30 de ani 0,75 pentru 30-35 de ani și un punct pe an pentru perioada de peste 35 de ani, astfel încât să îi răsplătim pe cei care au avut stagii mai lungi de cotizare și faptul că au rămas în muncă, asigură sustenabilitatea sistemului public de pensii, încurajăm munca”, a transmis Simona Bucura Oprescu.
Citeşte şi: Românii care vor avea o pensie mai mică la recalculare. În ce măsură au contat grupele
La rândul său, Daniel Baciu, șeful Casei de Pensii, a clarificat impactul recalculării pensiilor în funcție de istoricul profesional și de contribuțiile anterioare. Pensionarii care au beneficiat de un indice de corecție mare în trecut vor avea creșteri mai mici, în timp ce cei care nu au beneficiat de acest indice vor vedea creșteri mai mari.
„Pensionarii care au beneficiat de un indice de corecţie mare vor avea creșteri mai mici, iar cei care nu au beneficiat de indice de corecție vor beneficia de creșteri mai mari. Contează foarte mult care a fost nivelul contribuțiilor, istoricul profesional”, a spus Daniel Baciu.
Astfel, decizia de recalculare a pensiilor fără a utiliza indicele de corecție reprezintă o schimbare majoră în modul în care veniturile pensionarilor sunt determinate. Prin concentrarea pe punctele contributive, asimilate și de stabilitate, se încearcă o recalculare mai echitabilă care să recompenseze corect contribuțiile fiecărui pensionar și să asigure sustenabilitatea sistemului public de pensii.