LIVE Ucraina primeşte noi sisteme aeriene din partea NATO. Mesajul lui Klaus Iohannis: „Noi donăm rachete Patriot, ajutăm Ucraina. Pretenţia noastră este să fim recompensaţi adecvat”

UPDATE

Summitul va marca progrese semnificative pentru descurajarea mai ales pe flancul estic.

Pentru noi e important ca regiunea Mării Negre să fie considerată de importantă strategică. O abordare mai structurată înseamnă un pachet de  măsuri concrete, inclusiv creșterea prezenței aliate.

Noi am facilitat un coridor în Marea Neagră pentru tranzitul cererealelor ucrainene și am investit în infrastructură. România e unul dintre cei mai activi susținători ai viabilității economice a Ucrainei.

Aliații adoptă măsuri de întărire a apărării antiaereiene pe flancul estic. Asta sigur ne privește pe noi și ne amintim de situații în care drone au căzut pe tetoriul național. Urmărim să ne asigurăm că planurile de apărare ale Alianței pe flancul estic pot fi realizate întocmai.

Am accentuat importanța mobilității militare și aici, la Washington, România se va alătura unui coridor de mobilitate militară alături de Bulgaria și Grecia. Vrem să găzduim unități de comandă.

Vom definitiva realizarea unui comandament special realizat cu Bulgaria. România susține ca perspectiva nord-atlantică pentru Ucraina să fie afirmată.

Vom agrea un sprijin sporit pentru alți parteneri vulnerabili afectați de războoi. Pentru noi importanța cea mai mare o acordăm R Moldova. În declarația finală, R Moldova e reflectată adecvat. Trebuie sprijinită să contracareze atacurile hibride ale Rusiei.”, a declarat Klaus Iohannis.

Sesiune de întrebări

Întrebare: Ce ne putem aștepta concret pentru întărirea conceptului de apărare avansată pe flancul estic?

Răspuns: „Noi facem aceste lucruri: donăm Patriot, ajutăm ucraina, Moldova pentru că putem. Și cred că toată lumea ânțelege această afirmație foarte bine. România s-a transformat dintr-un stat care se ruga de toată lumea să o sprijine într-un stat care poate să exporte securitate.

România a devenit mai sigură, mai puternică și mai implicată în ultimii 10 ani.

Pretenția noastră e ca atunci când donăm sisteme gen Patriot să fim recompensați adecvat. Acest lucru se negociază în aceste zile cu partenerul american, cu NATO. Când se finalizează, lucrurile vor fi făcute publice.”

Întrebare: Negocierile presupun un alt sistem Patriot pentru România sau e vorba despre alte echipamente?

Răspuns: În CSAT am discutat in extenso această chestiune și am dat un mandat MApN. Se negociază și dorința noastră este să primim un alt sistem patriot la schimb, nu mâine, dar într-un viitor apropait. Dar cred că vom reuși să obținem și sisteme care vor fi livrate mai repede legate de apărarea spațiului aerian.

Întrebare: Cum a fost momentul anunțului candidaturii la țefia NATO?

Răspuns: Au fost discuții interesante, foarte bune, informale, toate discuțiile au fost unul la unul și în final am decis că soarta NATO e mai importantă decât soarta mea politică. ȘI înainte de finalizarea lucrurilor am decis să mă retrag.

Cred că e bine câteodată să vedem imaginea mai mare și să acționămîn consecință.

Klaus Iohannis despre starea lui Biden

Întrebare: V-ați întâlnit recent cu Joe Biden. Situația delicată din politica internă americană ar putea avea impact asupra relațiilor trans-atlantice și NATO?

Klaus Iohannis: Nu aș comenta cursa pentru președinția americană șți nici pe candidați. Americanii își vor alege un președinte care îi va reprezenta. Nu cred că se va schimba relația trans-atlantică sau vreo influență negativă asupra NATO. Sunt speculații care nu au un fundament real.

Întrebare: Cum vedeți problema urșilor care au ajuns un pericol pentru România? Guvernul e depășit de această problemă?

Klaus Iohannis: Cred că s-a ajuns prea departe. Sunt foarte îngrijorat și m-a șocat evenimentul. SÂmbătă am fost eu pe un traseu în Bucegi și apoi să aflu că foarte aproape de locul unde m-ama flat s-a întâmplat ac nenorocire. Îmi place foarte rău pentru victimă, pentru familia ei.

Prblema cu urșii nu e deloc nouă și clasa politică a reacionat de fiecare dată punctual. E o mare emoție, se convoacă o ședință de guvern, se discută în Parlament și apoi trecem mai departe.

Dacă vrem să avem un turism sănătos, nu putea să lăsăm ca oamenii să fie omorîâi de animale, cum animalele nu trebuie omorâte pentru distracție. Trebuie găsită calea de mijloc.

Avem prea mulți urși, incidente când oameni sunt răniți sau uciși și nu se poate continua așa.

Nu sunt vânător, nici specialist, dar trebuie venit cu o lege care să repsecte toate nrmele europene, dar și viața oamenilor.

Nu putem să protejăm animale în detrimentul oamenilor.

Întrebare: Despre reglementările privind supendarea permiselor la drugtest.

Klaus Iohannis: Ceva trebuie făcut și aici. Există probleme cu drogurile până și în școli.

Trebuie luate măsuri, dar aceste măsuri trebuie să fie corecte. De aceea, ordonanța trebuie dată când Guvernul are toate lucrurile pregătite, nu dăm ordonanța și apoi fugim după medici.

Și aici trebuie puși caii înaintea carului.

Klaus Iohannis susţine calendarul alegerilor prezidenţiale şi parlamentare

Întrebare: Cum va arata calendarul alegerilor?

Klaus Iohannis: Cred că va funcționa. E puțin neobișnuit să avem 3 săptămâni la rând alegeri. Va fi avantajat omul de rând pentru că are șansa să pună ștapila pe cine dorește.

Cred că va exista înțelepciunea pentru ca coaliția să continue.

Întrebare: CE avertizează că vom avea un deficit bugetar de 7%.

Klaus Iohannis: Nu ne așteaptă nicio criză aeconomică, nu ne așteaptă creșteri fantastice de taxe. Dar nici nu cred că putem să ne așteptăm la austeritate guvernamentală în an electoral. Sigur, deficitul va fi considerabil mai mare decât 3%, care este considerat optim, dar nu mă aștept să apară o situație extraordinarră, să avem criză, să creștem taxele și alte lucruri.

Guvernul de după alegeri va trebui să ia măsuri pentru a crește colectarea și a găsi soluții la problemele de dezvoltare.

Guvernele românești nu au reușit să crească colectarea la un nivel rezonabil, ceea ce înseamnă că evaziunea este la cote mari, iar digitalizarea ANAF trebuie făcută pentru a crește colectarea.

De ce să lăsăm evazioniștii să se îmbogățească și Guvernul să fugă după bani?

Nu sunt absolut de acord cu aceste scenarii promovate intens de un anumit partid și de unii din Comisia Europeană. Să tratăm chestiunile cu calmul cuvenit.

Ştirea iniţială

„Rusia nu va învinge”, a declarat cu tărie preşedintele american Joe Biden într-un discurs foarte aşteptat, după ce fuseseră ridicate întrebări cu privire la capacitatea sa de a apăra culorile taberei democrate cu patru luni înainte de alegerile prezidenţiale americane.

El a participat marţi alături de liderii sau reprezentanţii acestora din cele 32 de ţări NATO la o ceremonie care marchează cea de-a 75-a aniversare a Alianţei Atlantice.

Într-o declaraţie comună, mai multe ţări NATO, printre care Statele Unite şi România, au confirmat trimiterea către Ucraina a unui total de cinci sisteme antiaeriene, dintre care patru baterii Patriot. Acest sistem de rachete sol-aer de concepţie americană este deosebit de eficient în interceptarea rachetelor balistice ruseşti. Al cincilea sistem de apărare aeriană anunţat marţi este o baterie de SAMP/Ts, un sistem de rachete franco-italian, pe care Italia se declarase deja pregătită să le livreze.

Şi România anunţase deja trimiterea unei baterii Patriot, conform unei decizii a CSAT luate luna trecută. În declaraţia comună publicată de Casa Albă, elementul de noutate este încă o baterie Patriot donată de Statele Unite. Aceasta reprezintă o schimbare faţă de ceea ce i s-a promis Kievului în ultimele săptămâni, după apelurile repetate ale preşedintelui Volodimir Zelenski, notează AFP.

Aliaţii s-au angajat, de asemenea, să furnizeze mai multe sisteme Patriot sau sisteme echivalente „în acest an” şi „zeci” de sisteme tactice de apărare aeriană „în următoarele luni”.

În plus, Statele Unite vor reprograma livrarea unor baterii de rachete deja programate, astfel încât Kievul să poată dispune de „sute de interceptoare sol-aer suplimentare pe parcursul anului viitor”, potrivit declaraţiei comune a Statelor Unite, Ţărilor de Jos, României, Germaniei, Italiei şi Ucrainei.

„Mesajul nostru către Moscova şi către întreaga lume este clar: sprijinul nostru pentru Ucraina este puternic şi neclintit” – transmit cei cinci lideri din NATO în finalul declaraţiei lor comune.

Textul integral al declaraţiei comune

Declaraţie comună privind întărirea apărării aeriene a Ucrainei a preşedintelui SUA, Joseph R. Biden, premierului olandez Dick Schoof, cancelarului german Olaf Scholz, premierului italian Giorgia Meloni, preşedintelui român Klaus Iohannis şi preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski:

„Ne-am angajat să furnizăm Ucrainei capacităţi suplimentare de apărare aeriană pentru a se apăra de agresiunea continuă a Rusiei, inclusiv de atacurile deliberate ale Rusiei asupra oraşelor ucrainene şi a infrastructurii civile şi critice.

Astăzi, anunţăm că, în mod colectiv, furnizăm Ucrainei sisteme strategice de apărare aeriană suplimentare, inclusiv baterii Patriot suplimentare donate de Statele Unite, Germania şi România; componente Patriot donate de Ţările de Jos şi alţi parteneri pentru a permite funcţionarea unei baterii Patriot suplimentare; şi un sistem SAMP-T suplimentar donat de Italia.

Aceste cinci sisteme strategice de apărare aeriană vor contribui la protejarea oraşelor, civililor şi soldaţilor ucraineni, iar noi ne coordonăm îndeaproape cu guvernul ucrainean, astfel încât aceste sisteme să poată fi utilizate rapid.

Lucrăm la anunţarea în acest an a altor sisteme strategice de apărare aeriană pentru Ucraina.

Citeşte şi: Politico, despre Klaus Iohannis, care este încă în căutarea unui rol internațional de vârf: Progresele împotriva corupţiei nu s-au materializat niciodată

În plus, în lunile următoare, Statele Unite şi partenerii intenţionează să furnizeze Ucrainei zeci de sisteme tactice de apărare aeriană, inclusiv NASAMS, HAWK, IRIS T-SLM, IRIS T-SLS şi sisteme Gepard. Aceste sisteme vor extinde şi consolida în continuare acoperirea de apărare aeriană a Ucrainei. Mai mulţi aliaţi – inclusiv Canada, Norvegia, Spania şi Regatul Unit – vor continua să joace un rol esenţial în furnizarea acestor sisteme, iar mulţi alţi susţinători ai Ucrainei vor contribui la furnizarea de interceptoare.

În ceea ce le priveşte, Statele Unite vor modifica secvenţa livrărilor planificate din livrările militare externe de interceptoare critice de apărare aeriană, în coordonare cu partenerii, astfel încât acestea să fie livrate Ucrainei, furnizând Ucrainei sute de interceptoare de apărare aeriană suplimentare în cursul anului următor.

Pe măsură ce consolidăm apărarea aeriană a Ucrainei, suntem recunoscători coaliţiei de peste 50 de ţări care continuă să ofere asistenţă de securitate Ucrainei, precum şi Iniţiativei de acţiune imediată privind apărarea aeriană – în cadrul căreia partenerii s-au angajat să sprijine apărarea aeriană a Ucrainei cu peste 1 miliard de dolari – şi Coaliţiei privind capacitatea integrată de apărare aeriană şi antirachetă, condusă de Germania şi Franţa.

De asemenea, salutăm activitatea NATO de sprijinire a eforturilor Ucrainei de a dezvolta o arhitectură integrată de apărare antiaeriană şi antirachetă interoperabilă cu NATO.

Mesajul nostru către Moscova şi către întreaga lume este clar: sprijinul nostru pentru Ucraina este puternic şi neclintit”.

Citeşte şi: Biden le-a scris democraţilor că nu va renunţa la candidatură sub nicio formă: „Avem o singură treabă de făcut şi aceea este să-l învingem pe Trump”