„Nu este normal ca statul să se îndrepte cu acţiunea de regres în toate situaţiile, fără a discerne, fără a stabili, aşa cum e prevăzut la ora actuală, atunci când este gravă neglijenţă, când este reaua credinţă a magistratului. Deci, această acţiune în regres, dacă se va exercita necondiţionat, va fi de natură a crea o presiune şi de a inhiba oarecum magistraţii în caracterul independent al deciziilor pe care le iau”, a spus Hăineală.
Ea a pledat pentru menţinerea prevederii constituţionale actuale în această privinţă. „Suntem în situaţia în care riscăm ca mai binele să fie duşmanul binelui. Reglementarea actuală, cum e în Constituţie şi în legea organică, este în regulă. De ce am schimba ceva care funcţionează?”, a spus Hăineală.
Ea s-a declarat, totodată, şi împotriva amendamentului votat deja de Comisie care obligă orice persoană să se prezinte la audieri la comisiile parlamentare, arătând că acesta interferează cu independenţa magistraţilor. „Este anormal. Nu pot fi chemaţi magistraţii să dea socoteală în faţa altei puteri a statului pentru deciziile pe care le adoptă. De aceea avem judecători şi procurori independenţi”, a spus Hăineală.
Acţiunea în regres dă dreptul statului ca, atunci când trebuie să plătească despăgubiri unei persoane ca urmare a unei erori judiciare, să impute suma de plată magistratului care a luat hotărârea greşită. Prin proiectul Constituţiei revizuite, statul ar putea avea dreptul de a recurge la acţiuni în regres în toate situaţiile în care este nevoit să plătească pentru hotărâri judecătoreşti eronate.
Conform Constituţiei în vigoare, acţiunea în regres poate avea loc doar dacă magistratul, atunci când a pronunţat sentinţa, a dat dovadă de rea voinţă sau de neglijenţă gravă. „Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă”, se stipulează în art. 52 alin. (3) din Constituţia României.