În coaliţia de guvernare s-ar fi ajuns luni la un consens legat de faptul că România trebuie să ia măsuri fiscal-bugetare astfel încât deficitul bugetar să scadă la nivelul de 6,9% din PIB la finalul anului. Guvernul trebuie să economisească, astfel, aproximativ 5 miliarde de lei în următoarele luni.
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a fost mandatat în ședința coaliției să realizeze mai multe simulări cu variantele prin care România poate atinge ținta de deficit menționată.
Coaliția de guvernare și-a propus, în ședința de luni, ca până la 1 septembrie Executivul să aibă setul de măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare.
Planul de măsuri vine în contextul în care guvernul condus de Marcel Ciolacu a anunțat că va parafa un nou acord cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar, astfel încât acesta să ajungă la sub 2% din Produsul Intern Brut, peste 7 ani. În acest moment, datele oficiale ale Comisiei Europene (CE) estimează deficitul bugetar la României la 6,9% din PIB, în 2024.
„În primul rând, noi am avut un acord cu Comisia Europeană pe trei ani, de la un deficit 9,2%, istoric, cel mai mare din Europa, inimaginabil pentru orice Guvern, şi ne-am asumat că până în trei ani ajungem la 3%, într-un an în care accesul la fonduri europene era unul imens, în care închideai un exerciţiu financiar trecut, 2016 – 2020, unde aveai obligaţia să vii cu o finanţare de 15%, aveai exerciţiul financiar actual, care începuse după un an de zile să aibă proiecte mature şi aveai investiţiile din PNRR. Cum poţi să-ţi asumi, în momentul de dezvoltare cel mai important al României, un deficit de 3%? Cu adevărat, ce ne-a zis Comisia şi am respectat şi o să respectăm şi anul acesta – sub nicio formă să nu avem deficit pe consum. Am ajuns cu Comisia la un dialog şi, normal, cu următoarea Comisie o să parafăm acordul să avem pe şapte ani intrarea în deficitul asumat de la Maastricht de 3%, cu 0,74% scădere anual”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.
PSD își asumă și ținta de a duce deficitul bugetar la nivelul care asigură sustenabilitatea completă a datoriei, care în cazul României este de mai puțin de 2% din PIB.