Noile reglementări UE care vor deveni obligatorii pentru toţi românii care stau la bloc. Una dintre principalele măsuri ale directivei este ca toate clădirile noi să atingă emisii zero până în 2030. Aceasta vizează reducerea semnificativă a consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră, contribuind astfel la combaterea schimbărilor climatice. Astfel, clădirile noi vor trebui să îndeplinească standarde stricte de eficiență energetică și să utilizeze surse regenerabile pentru încălzire, răcire și apă caldă, scrie EVZ.
Clădirile sunt responsabile pentru 40% din energia consumată în UE și 36% din emisiile de gaze cu efect de seră legate de energie. Noile reglementări vor transforma modul în care sunt construite și utilizate clădirile de locuințe, impunând utilizarea instalațiilor eficiente din punct de vedere energetic și pregătirea acestora pentru energia solară, inclusiv instalarea de panouri fotovoltaice sau solare termice pe acoperișuri.
Directiva EPBD include cerințe stricte, cum ar fi eliminarea treptată a combustibililor fosili din încălzirea și răcirea clădirilor. Statele membre trebuie să ia măsuri pentru a înlocui centralele pe combustibili fosili până în 2040, cu obiectivul ca până în 2050 toate clădirile din UE să aibă emisii zero. Aceasta implică și instalarea de sisteme de energie solară în clădirile noi și cele renovate.
Pentru clădirile nerezidențiale, directiva introduce standarde minime de performanță energetică, asigurând că acestea nu depășesc o anumită cantitate de energie primară sau finală pe metru pătrat anual. Până în 2030, 16% din clădirile cu cele mai slabe performanțe trebuie să atingă aceste standarde, iar până în 2033, procentul va crește la 26%.
Statele membre vor trebui să asigure reducerea consumului mediu de energie al parcului imobiliar rezidențial cu 16% până în 2030 și cu 20-22% până în 2035. Totodată, renovările clădirilor vor trebui să ducă la o reducere de 55% a consumului de energie pentru clădirile cu performanțe energetice slabe.
Unele clădiri, cum ar fi cele istorice, lăcașurile de cult sau clădirile deținute de forțele armate, pot fi scutite de la aceste reguli pentru a proteja patrimoniul cultural. În plus, statele membre vor implementa măsuri de asistență tehnică și sprijin financiar, cu accent pe gospodăriile vulnerabile, asigurând astfel că viața la bloc devine mai accesibilă și mai confortabilă.