Guru Bivolaru îşi aşteaptă sentinţa. Instanţa a rămas în pronunţare

 Judecătorii au ascultat vineri pledoariile finale ale apărării şi acuzării în dosarul în care liderul MISA Gregorian Bivolaru şi alte două persoane sunt judecate pentru trafic de persoane şi acte sexuale cu minori.

Acuzarea cerut pedepse cu executare orientate spre maximum prevăzut de lege în cazul lui Bivolaru, pedeapsă cu suspendare pentru Zsolt Farkaş şi încetarea procesului penal faţă de Mirona Farcaşi.

La rândul lor, apărătorii celor din dosar au cerut pe rând judecătorilor achitarea clienţilor lor pe motiv că s-a îndeplinit termenul de prescripţie specială, pentru unele fapte, şi pe motiv că probele nu dovedesc acuzaţiile ce li se aduc, în cazul altor fapte.

În acest context, avocatul lui Gregorian Bivolaru a susţinut că interceptările din acest dosar nu pot fi avute nicicum în vedere de instanţă pe motiv că Serviciul Român de Informaţii (SRI) nu a făcut la acea vreme o cerere în raport de legislaţia aflată în vigoare la acel moment, iar restul probelor nu ar dovedi vinovăţia clientului său.

Totodată, atipic într-un astfel de dosar, două dintre părţile vătămate din cauză au arătat că nu se consideră părţi vătămate, că acest dosar le-ar fi provocat greutăţi pe parcursul derulării lui şi că nu au nicio pretenţie civilă.

Avocatul Mădălinei Dumitru, una dintre victimele minore ale lui Bivolaru a vrut să depună, în atenţia completului de judecători, o nouă declaraţie notarială prin care clienta sa ar fi arătat că nu a fost niciodată sedusă, folosită sau agresată de Gregorian Bivolaru, că nu a practicat cu acesta acte sexuale sau „perverse” şi că nu are nicio pretenţie civilă în acest caz.

Preşedintele completului, judecătorul Ionuţ Matei a sancţionat punctual fiecare derapaj al avocaţilor cerându-le imperativ, pe parcursul procesului, să se rezume strict la acuzaţiile făcute de parchet şi judecate de instanţă.

Totodată magistratul a sancţionat în termeni duri atitudinea avocaţilor părţilor vătămate arătând că este de neînţeles de ce de abia la finalul procesului insistă să arate că acestea nu au avut niciodată de suferit de pe urma inculpaţilor.

Instanţa supremă a rămas vineri în pronunţare în acest caz şi urmează să ia o decizie definitivă prin care să stabilească dacă menţine achitările date de instanţele inferioare sau dacă admite recursul parchetului condamnându-i pe cei din dosar.

Procurorul prezent la şedinţă le-a arătat judecătorilor că în cazul lui Gregorian Bivolaru se impune stabilirea unei pedepse privative de libertate orientată spre maximum prevăzut de lege pentru faptele de act sexual cu un minor, trafic de minori şi perversiuni sexuale.

Conform legilor în vigoare, Bivolaru ar putea fi condamnat la 12 ani de închisoare, pedeapsa maximă pentru trafic de minori între 15 şi 18 ani.

Totodată, procurorul a arătat că în cazul lui Bivolaru s-au prescris faptele de corupţie sexuală şi de tentativă de trecere frauduloasă a frontierei. În acest context, procurorul a arătat că numărul mare de părţi vătămate minore, modul persuasiv de convingere a victimelor, concursul infracţional şi efectul continuat al faptelor sale impun stabilirea unei pedepse orientată spre maximum special prevăzut de lege, la care să se aplice şi un spor de pedeapsă generat de concursul de infracţiuni.

Procurorul a enumerat victimele minore ale lui Gregorian Bivolaru, respectiv Mădălina Dumitru, Ilinca Simionescu Ilinca şi pe Agnes Arabela Marquez.

Despre primele două, procurorul a arătat că au fost seduse şi abuzate de Bivolaru în perioadele 2002 – 2004 şi aprilie 2003 – ianuarie 2004, în vreme ce cu a treia victimă Bivolaru a întreţinut raporuri sexuale în perioada ianuarie – noiembrie 2000.

Procurorul a spus că toate aceste acuzaţii sunt dovedite de întreg ansamblul probator pus la dispoziţie de anchetatori, subliniind că deciziile anterioare de achitare nu mai pot subzista în contextul în care probe esenţiale, respectiv interceptările telefonice, au intrat în legalitate la acest moment, după ce ICCJ a dispus declasificarea mandatelor de interceptare de la acea vreme.

Tot procurorul a explicat că, odată declasificate, aceste probe nu mai sunt nule, prind forţă probantă şi, fiind în acord cu rigorile legale, se coroborează cu celelalte probe ale anchetatorilor, respectiv rapoartele cu bunurile de la percheziţii, declaraţiile victimelor şi ale martorilor, dar şi cu restul probelor existente la dosar.

Procurorul a amintit că probele acestui dosar dovedesc faptul că Gregorian Bivolaru îşi ademenea, sub forma unor promisiuni sau oferte precum călătorii, cadouri sau bani, victimele între care şi minore, cu care întreţinerea ulterior raporturi sexuale şi pe care le îndemna totodată să practice perversiuni sexuale sub forma actelor de lesbianism ce aveau ca scop aducerea de satisfacţii sexuale acestuia.

În cazul lui Zsolt Farkaş, procurorul a arătat că declaraţiile martorilor, dar şi celelalte probe din dosar, dovedesc modul în care acesta a încercat să-l ajute pe Gregorian Bivolaru să părăsească ţara, după demararea ancehtei.

Cu toate acestea, a arătat procurorul, în cazul lui Farkaş poate fi stabilită o condamnare la închisoare cu suspendare, motivată de durata mare de timp scursă de la momentul săvârşirii infracţiunii, care duce la o diminuare a pericolului social.

În cazul celui de-al doilea complice al fondatorului Mişcarea de Integrare Spirituală în Absolut (MISA), Maria Mirona Farcaşi, procurorul a constatat că pentru fapta acesteia de corupţie sexuală a intervenit termenul de prescripţie specială şi a solicitat astfel încetarea procesului penal faţă de aceasta.

Magistratul Ionuţ Matei, preşedintele completului de la ICCJ care judecă dosarul lui Gregorian Bivolaru, a primit o scrisoare de ameninţare în care i se indică să dea „o soluţie blândă” în cauză, altfel „cei indignaţi”, semnatarii documentului, se vor implica în eliminarea lui din justiţie.

Matei a declarat, înaintea termenului de vineri, că scrisoarea de ameninţare primită pe adresa de domiciliu nu îl intimidează, că va judeca până la final dosarul lui Bivolaru şi că va depune o plângere pentru şantaj, care speră să fie soluţionată în termeni rezonabili, într-un sens sau altul.

În 12 aprilie 2012, judecătorii ICCJ Ionuţ Matei, Cristina Rotaru şi Ioana Bogdan au decis să reţină spre rejudecare dosarul în care Gregorian Bivolaru a fost achitat pentru perversiune sexuală, act sexual cu un minor şi trafic de minori, admiţând astfel recursul procurorilor şi desfiinţând deciziile anterioare ale instanţelor.

În acest caz, Tribunalul Sibiu şi apoi Curtea de Apel Alba Iulia au decis achitarea liderului MISA pentru o parte din infracţiunile pentru care a fost judecat, respectiv perversiune sexuală în formă continuată, două infracţiuni de act sexual cu un minor în formă continuată şi două infracţiuni de trafic de minori.

Instanţele au dispus, totodată, încetarea procesului penal pentru alte infracţiuni, respectiv corupţie sexuală, act sexual cu un minor, ambele în formă continuată, şi trecerea frauduloasă a frontierei României, „ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale”.

Parchetul a făcut recurs la ICCJ.

Bivolaru a fost arestat, în martie 2004, sub acuzaţia că a întreţinut relaţii şi perversiuni sexuale cu Mădălina Dumitru, folosindu-se de influenţa pe care o avea asupra acesteia, în calitate de profesor de yoga. Bivolaru a fost însă eliberat din arest după ce, la 1 aprilie 2004, Curtea de Apel Bucureşti a constatat că emiterea mandatului a fost făcută de o instanţă necompetentă.

Anchetatorii au stabilit că, în 2002 – martie 2004, acesta ar fi practicat în mod repetat acte cu caracter obscen faţă de minora Mădălina Dumitru. În perioada ianuarie-noiembrie 2000, precum şi în aprilie 2003, folosindu-se de calităţile de profesor yoga şi mentor spiritual, Bivolaru ar fi întreţinut acte sexuale cu alte două minore – Agness Arabella Mureşan şi Ilinca Simionescu.

În august 2004, procurorii de la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti l-au trimis pe Bivolaru în judecată pentru act sexual cu un minor, perversiune sexuală, corupţie sexuală, trafic de minori şi tentativă de trecere frauduloasă a frontierei de stat a României. Au mai fost trimişi în judecată Mirona Farcaşi (pentru corupţie sexuală) şi vameşul Farkaş Ferenc Szolt (prins o dată cu Bivolaru, la Nădlac, acuzat de trafic de migranţi).

Deşi pe numele lui exista o interdicţie de a părăsi ţara, Bivolaru a ieşit din România, fiind reţinut la Malmo, în Suedia. Ulterior, el a obţinut statut de azilant.

Gregorian Bivolaru a fost arestat în aprilie 2005, în Suedia, însă în luna noiembrie acelaşi an, autorităţilor române li s-a respins cererea de extrădare a acestuia.

Din 23 mai 2013, instanţa îl citează pe Gregorian Bivolaru şi cu noul său nume, Magnus Aurolsson, fiind prima oară când este menţionat astfel în dosarul în care este acuzat de trafic de minori.