Potrivit noilor criterii de încadrare, handicapul grav de acordă pentru întârzierea mintală profundă (nivel QI sub 20 – 25), scor GAFS 21 – 30 grav, fără asistent personal, scor GAFS 1 – 20 grav, cu asistent personal, minimă dezvoltare senzitivo-motorie, pacientul reacţionând la comenzi simple îndelung executate, având nevoie de asistenţă permanentă şi fiind incapabili de autoconducţie şi autocontrol.
Ordinul Nr. 692/982 din 23 mai 2013 modifică primul capitol „Funcţiile mentale” din anexa la Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului sănătăţii publice nr. 762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap şi a fost publicat în Monitorul Oficial din 30 mai.
Documentul stabileşte că handicapul uşor înseamnă o întârziere mintală uşoară (nivel QI 50 – 55 până la 70), cu scor GAFS (o cuantificare a modului în care simptomele tulburării psihice afectează nivelul global de funcţionare al pacientului) cuprins între 61 – 80. Cel afectat prezintă capacitate de comunicare orală şi scrisă, dar manifestă o întârziere de doi – trei ani în evoluţia şcolară, fără ca aceasta să fie determinată de carenţe educative, dificultăţi de învăţare şi gândire deficitară şi se poate antrena în activităţi simple şi poate desfăşura activităţi lucrative dacă beneficiază de servicii de sprijin.
Pentru a fi încadrat într-un grad de handicap mediu, pacientul ar trebui să aibă o întârziere mintală uşoară, asociată cu o altă deficienţă fizică, senzorială, epilepsie şi/sau tulburări comportamentale (care necesită tratament şi monitorizare de specialitate), nivel QI 35 – 40 până la 50 – 55, scor GAFS 51 – 60, să îşi însuşească cu dificultate operaţiile elementare, dar să poată învăţa să scrie şi să citească cuvinte scurte, să aibă deprinderi elementare de autoservire şi să se adapteze la activităţi simple de rutină şi să aibă capacităţi de autoprotecţie suficiente, putând fi integrat în comunitate şi să desfăşoare activităţi lucrative în condiţii protejate.
Potrivit documentului, handicapul accentuat presupune întârzierea mintală accentuată (nivel QI 20 – 25 până la 35- 40), cu scor GAFS 31 – 50. În acest caz, adaptarea la situaţii noi nu se realizează conform vârstei cronologice, persoana are un ritm de dezvoltare lent, curba de perfecţionare este plafonată, având loc blocaje psihice, este capabilă să efectueze sarcini simple sub supraveghere, are nevoie de servicii de sprijin şi se poate adapta la viaţa de familie, comunitate.
Organizaţiile neguvernamentale susţin că aceste modificări sunt de fapt nişte abuzuri care prin care se încalcă în mod vizibil dreptul la demnitate al persoanelor cu dizabilităţi.
Reprezentanţii Centrului European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi (CEDCD) consideră că noul ordin comun de încadrare în grad de handicap a persoanelor cu dizabilităţi înseamnă de fapt „condamnare la moartea socială” şi îşi exprimă îngrijorarea cu privire la modalitatea în care instituţiile statului şi factorii de decizie au înţeles să reglementeze problematica dizabilităţii în România.
„Este revoltător faptul că, în contextul în care societatea civilă face eforturi susţinute de armonizare a legislaţiei privind dizabilitatea la normele şi principiile Convenţiei ONU privind Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi, instituţiile cu atribuţii în domeniu, formulează reglementări abuzive, care încalcă dreptul la demnitate al persoanelor cu dizabilităţi. Stabilirea criteriului IQ sub 25 pentru acordarea gradului grav şi instituirea dreptului de însoţitor la persoanele cu vârste peste 18 ani reprezintă un atac direct la o viaţă decentă a acestor persoane. Cu alte cuvinte, legiuitorul a înţeles că o persoană posedând IQ 26 este independentă şi nu necesită suportul unui însoţitor„, precizează CEDCD.
Preşedintele organizaţiei neguvernamentale, Mădălina Turza, a declarat că această reglementare este abuzivă şi discriminatorie şi reflectă fie o înţelegere precară a noţiunii de dizabilitate, fie un gest de rea voinţă la adresa uneia dintre cele mai vulnerabile categorii ale societăţii.
„Deşi mandatul CEDCD nu vizează zona de adulţi, considerăm că un tânăr de 18 ani cu IQ 26 nu poate fi considerat un adult independent, iar o astfel de reglementare nu va face decât să ducă la moartea socială a acestor persoane şi a familiilor lor. Un tânăr cu IQ puţin peste 25, de cele mai multe ori, este nonverbal şi nu îşi poate asigura nevoile de bază”, susţine Mădălina Turza.
Secretarul executiv de la Consiliul Naţional al Asistenţilor Sociali, Cristian Roşu, consideră că abordarea este complet greşită, întrucât evaluarea se face exclusiv din punct de vedere al inteligenţei.
„Nu există decât criterii pur medicale şi învechite. Nu există criteriile sociale, deşi e primul plan afectat. Criteriile medicale trebuie coroborate cu cele sociale, aşa cum spune şi în titlu «aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap», ori tocmai astea lipsesc. De ce QI de 25? Cum e fundamentat? Cu ce?„, a precizat, Cristian Roşu.
Preşedintele Asociaţiei pentru Dravet şi alte Epilepsii Rare, Adela Chirică, a precizat că epilepsia este „boala geniilor”, dându-i ca exemplu pe Iulius Cezar, Vincent van Gogh, Napoleon Bonaparte, Piotr Ilici Ceaikovski, însă a condiţiona încadrarea acestei dizabilităţi în gradul grav de handicap de un coeficient de inteligenţă sub 20-25 de puncte este „total irelevant şi nedrept”.
Pe de altă parte, directorul adjunct de la Direcţia Protecţia Persoanelor cu Handicap (DPPH) din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ana Neagoe, a declarat vineri că ordinul se referă numai la persoana adultă cu handicap şi s-a făcut confuzie între ordinul pentru adulţi şi cel pentru copii, în condiţiile în care evaluarea se face diferit la copii şi adulţi.
În ceea ce priveşte la modificarea referitoare la QI, reprezentanta DPPH a precizat că noul ordin este de fapt în avantajul persoanelor cu handicap.
„Modificare QI a adus o creştere de patru patru puncte cel puţin. Acum încadrarea în grad grav presupune un QI de sub 20 – 25 de puncte, înainte era sub 21 de puncte. Deci s-a crescut puţin. Prin urmare, nu se poate spune că am schimbat în defavoarea persoanelor cu handicap”, a mai spus Ana Neagoe.
Ea a mai precizat că modificările au apărut în urma presiunii făcute de organizaţiile neguvernamentale care reprezintă interesele persoanelor cu tulburări din spectrul autist pentru că aceste tulburări nu erau introduse în aceste criterii.