Consiliul superior de medicină legală a identificat trei deficiențe majore în acordarea îngrijirii medicale pacientului de 54 de ani care a murit la Spitalul „Sfântul Pantelimon” din București și au concluzionat că este o probabilitate de peste 99% ca „decesul să se fi produs în momentul la care s-a produs datorită scăderii dozei de noradrenalină”.
Legiștii vin cu aceste precizări și au acuzat că au fost propagate în spațiul public informații eronate care demonstrează necunoașterea legislației.
Aceștia reamintesc că, la efectuarea expertizei, „medicul legist a avut la dispoziţie întreg dosarul cauzei, cum ar fi procese verbale de cercetare la faţa locului, declaraţii martori, acte medicale, date extrase din injectomate”.
„Atât în presă, cât și în declarațiile mai multor medici sau societăți profesionale s-a ajuns la concluzia că expertiza medico-legală nu este suficientă sau este eronată, datorită faptului că medicii legiști nu știu cum se tratează pacienții într-o secție ATI sau că nu au competențe de a face acest lucru.
Este adevărat că medicii legiști nu tratează pacienți în ATI și nici în alte specialități medicale, dar ei au competența legală și capacitatea științifică de a evalua corectitudinea actului medical fie singuri, fie în colaborare cu specialiști din alte domenii medicale”, arată comunicatul de presă de vineri al Consiliul superior de medicină legală.
Mai mut decât atât, legiștii „nu sunt doar medici de morți” Sursa citată mai spune că medicii legiști nu efectuează doar autopsii, nu sunt doar medici „de morți” așa cum este vehiculat în spațiul public.
Unul dintre cele mai importante domenii de activitate ale medicinei legale este reprezentat exact de evaluarea deficitelor în acordarea îngrijirilor medicale.
Acest lucru nu este specific țării noastre, ci este un element prezent în majoritatea țărilor europene, în multe dintre ele medicina legală având chiar roluri mai extinse, inclusiv în evaluarea malpraxisului.
Consiliul de medicină legală citează din „Malpractice and medical liability. European Guidelines on Methods of Ascertainment and Criteria of Evaluation”, care „reprezintă practic un ghid de bună practică la nivel european pentru evaluarea malpraxisului: ”Rolul medicinei legale a devenit din ce în ce mai specific, esențial și ineluctabil în mediul judiciar pentru a preveni și evita interpretările eronate și verdictele științifice pripite”.
Acest ghid a fost realizat în colaborare de experți din Austria, Belgia, Bulgaria, Estonia, Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Portugalia, Rusia, Slovacia, Spania și Elveția”.
În fiecare an, în instituțiile medico-legale sunt făcute sute – mii de asemenea expertize, astfel că experiența practică acumulată este mult peste ce poate dobândi un specialist din alte domenii medicale în acest tip de evaluări.
„Aceste expertize, cu toate limitările prezentate în punctul public de vedere anterior elaborat, au un grad de obiectivitate mult mai mare decât orice expertiză efectuată de un confrate din aceeași specialitate cu a medicului evaluat, așa cum s-a dovedit în repetate rânduri în instanță, când au fost analizate atât expertize medico-legale cât și decizii ale Colegiului Medicilor în cazuri în care a fost luată în discuție existența unor deficite în acordarea îngrijirilor medicale”, mai spune comunicatul.
Pe lângă cele precizate anterior, specialiștii ATI spun că scăderea dozei de noradrenalină e justificabilă științific Medicii specialiști de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI) au venit cu noi explicații în cazul celor două doctorițe de la Spitalul Sf. Pantelimon, arestate preventiv pentru crimă cu premeditare.
În cazul punctual documentat de procurori, scăderea dozei de noradrenalină este justificabilă din punct de vedere științific, a explicat specialistul Radu Țincu, într-o intervenție la Digi24.ro.
„Toate ghidurile internaționale ne spun că dacă la doza maximă pe care o administrăm nu se realizeaza o îmbunătățire a tensiunii arteriale înseamnă ineficiența tratamentului, iar acel tratament fie trebuie oprit, fie înlocuit”, a declarat Radu Țincu, la Digi24.
Punctual, specialistul susține că tensiunea pacientului respectiv, menținută „mai multe zile sub tratament cu noradrenalină este o tensiune incompatibilă cu supraviețuirea”.
De asemenea, același lucru a fost subliniat și de Societatea Română de ATI. În motivarea arestării celor două doctorițe de la Spitalul Sfântul Pantelimon, judecătorul le acuză că și-au atribuit, în mod inuman, dreptul de a decide cine trăiește și cine moare în secția de Terapie Intensivă.
Iar probele strânse până acum de procurori sunt suficiente pentru a contura suspiciunea că cele două au avut intenția directă de a lua viața unui pacient.
Inculpatele au contestat măsura arestării preventive, urmând ca procesul să aibă loc pe 20 august la Curtea de Apel Bucureşti.