Ministrul Agriculturii anunţă că lucrează la rachetele care aduc ploaia, „dar se poate doar primăvara şi toamna”

„În momentul de faţă trebuie să luăm alte măsuri urgente pentru agricultură şi îmi asum acest pachet de măsuri pe care trebuie să îl luăm începând cu 1 septembrie în Guvernul României. Am discutat şi cu colegii de la ASF, am creionat un mecanism unic în Europa prin care statul român asigură 7 milioane de hectare la secetă. De ce spun acest lucru? Pentru că am făcut un fond de risc prin care se reţine de la fermieri 3% din subvenţia de la Uniunea Europeană, iar aplicând acest mecanism prin care practic asigurăm la secetă aceste culturi mai primim în plus de la Uniunea Europeană încă 17 milioane de euro anual. În compensare, venim cu alte sume de la bugetul de stat, astfel încât cele 7 milioane de hectare să fie asigurate de statul român”, a precizat Barbu.

Acesta a subliniat că prima de asigurare va fi în jurul valorii de 3.000 lei/hectar, iar aceasta va fi acordată fermierilor atunci când vor primi adeverinţa de la APIA pentru plata pe suprafaţă.

„Acea primă de asigurare este undeva la 3.000 lei şi automat că oricare fermier care are 1.000 de hectare şi are o primă de asigurare de 3.000 lei pe hectar, asta înseamnă că orice bancă, şi am avut discuţii cu băncile din România, va da linii de credit pentru că, fiind asigurate (culturile – n. r.), sigur îşi vor recupera aceşti bani”, a afirmat şeful MADR.

De asemenea, fermierii vor primi anul acesta un ajutor de 200 de euro pe hectar pentru culturile afectate de secetă, în prezent fiind vorba de o suprafaţă de două milioane de hectare.

„Am discutat cu domnul prim-ministru Marcel Ciolacu şi vom da anul acesta un sprijin de 200 euro pe ajutorul de secetă pe hectar. Dacă facem un calcul simplu: vorbim de două milioane de hectare ori 200 de euro, sunt 400 de milioane de euro pe care noi anul acesta trebuie să le dăm despăgubiri către fermieri. Dacă gândim economic şi ştim să facem acest plan privind asigurarea celor 7 milioane de hectare în România, vreau să vă spun că banii pe care anul acesta îi dăm pe despăgubiri ne-ar fi asigurat necesarul de bani pe o perioadă de 8 ani pentru aceste asigurări”, a adăugat Barbu.

Citeşte şi: Marcel Ciolacu şi-a anunţat oficial candidatura la alegerile prezidenţiale: Am luat această decizie după ce m-am consultat cu românii, cu familia mea şi cu colegii

În ceea ce priveşte sistemul antigrindină, ministrul Agriculturii a reiterat că acesta este unul bun, iar investiţiile vor continua chiar dacă a luat decizia de a opri lansarea rachetelor antigrindină în anumite zone, la cererea fermierilor.

„Am luat o decizie într-o anumită zonă (de a opri lansarea rachetelor antigrindină – n. r.), pentru că, în zona Prahova, din cele 119.000 de hectare care erau acoperite cu acest sistem antigrindină, fermierii au venit cu semnături pe aproape 100.000 de hectare. Am luat această decizie printr-un ordin de ministru, pentru că am vrut să iau această presiune, să vedem dacă lucrurile intră într-o normalitate. Vă spun sincer că în perioada aceea, într-o săptămână şi jumătate, în Prahova, chiar a plouat peste 150 litri/mp. Dar lucrurile trebuie să intre într-o normalitate, iar sistemul antigrindină este unul bun şi investiţiile vor continua voi face un studiu şi împreună şi cu ANM încercăm să lansăm aceste rachete. Bineînţeles că deja Ministerul Economiei lucrează şi la o rachetă pentru însămânţare de nori, dar lucrul acesta se poate face doar în perioada de toamnă şi de primăvară. Degeaba spun anumiţi specialişti că pe perioada de vară: cum au fost 5 zile de peste 40 de grade poţi să însămânţezi cu orice rachetă că ploaia n-are cum să vină, dar în perioadele de toamnă şi de primăvară putem creşte capacitatea şi scăderea deficitului (de apă – n. r.) din sol”, a explicat el.

Oficiali din ministere şi instituţii au participat, marţi, la conferinţa cu tema „Schimbările climatice – Marile provocări, marile riscuri”, organizată de Antena 3 şi Administraţia Naţională de Meteorologie.

Agricultorii români au ajuns să se roage pentru ploaie

În acest timp, România se roagă şi experimentează împotriva secetei, în Contextul în care Europa de Est şi de Sud suferă din cauza unor ”condiţii de secetă persistente şi recurente”.

Iulia Blagu constată neputincioasă efectele secetei în exploataţia sa din sud-estul României, una dintre cele mai afectate ţări de secettă din Europa: floarea-soarelui arsă, porumb prăjit de căldură, frunze scorojite.

Ea a venit în urmă cu cinci ani de la Bucureşti şi a preluat ştafeta de la tatăl său, cele 300 de hectare din comuna Urziceni, fără să se îndoiască de provocarea climatică care o aştepta.

”Cinci ani de foc”, rezumă ea în soare, după ce mai multe episoade caniculare i-au pus la încercare în acest an recoltele. ”Ca un compresor imposibil de oprit”.

”Problema nu este dacă, ci când vom muri”, declară AFP agricultoarea în vârstă de 39 de ani, nevoită să se împrumute pentru prima oară pentru a plăti salariile.

Câmpurile sale oferă un peisaj dezolant: un plug ruginit este abandonat pentru că ”aratul drenează solul, ceea ce este extrem de periculos” în situaţia actuală.

Potrivit Observatorului european Copernicus, este ”tot mai probabil” ca 2024 să fie cel mai cald an înregistrat vreodată.

La începutul lui august, zeci de agricultori ungari au defilat cu cămile în centrul Budapstei pentru a atrage atenţia asupra consecinţelor modificărilor climatice asupra profesiei lor.

Aproape întreaga Ungarie este plasată în prezent în alertă crescută.

Citeşte şi: Vești proaste pentru români! Facturi mai mari la gaze, în plină vară. Motivul pentru care oamenii vor scoate și mai mulți bani din buzunar

În România, Guvernul le-a promis compansaţii financiare proprietarilor a două milioane de hectare afectate de secetă în acest an, potrivit unei estimări oficiale.

Iar impactul nu se limitează la sectorul agricol. În unele sate, puţurile au secat, sunt implementate măsuri de restricţionare a apei, iar lacuri dispar.

Din cauza recordurilor de căldură care se înlănţuie, unii se simt ”la mila lui Dumnezeu” şi fac apel la preoţi ortodocşi să le binecuvânteze câmpurile şi să facă să vină ploaia.

Alţii sapă în sol pentru a găsi surse de apă, însă ”nu iese nimic, clima s-a schimabt în mod clar”, deplânge Marian Florea, un muncitor în construcţii care şi-a văzut mediul cum se transformă.

În decurs de un an, apa unui loc din apropiere a scăzut drastic şi s-ar putea ”termina în această toamnă”, precize acestă bărbat în vârstă de 53 de ani.

Iulia Blagu, încearcă să se adapteze la aceste condiţii noi.

Gata cu porumbul care aducea până de curând profituri mari, a venit rândul plantelor mai adaptate căldurii puternice, ca de exemplu sorgul şi poate, în viitor, coriandrul sau năutul.

Citeşte şi: Avertizare ANM. Cod galben de caniculă în Capitală. Zile călduroase în toată România