În unele țări nu foarte îndepărtate de România, există concedii anuale plătite de peste 28 de zile. La noi, concediul de odihnă este de 20 de zile.
Estonia
Estonia este cea mai generoasă țară din Europa din acest punct de vedere. Programul de lucru standard este de opt ore/zi, cinci zile pe săptămână. Durata unui schimb nu poate depăși 12 ore.
Vacanța unui salariat cu capacitatea de muncă parțială sau nulă este de minimum 35 de zile calendaristice pe an. Angajatorii au dreptul să refuze un concediu mai mic de șapte zile.
Tot în Estonia, în primul an de angajare, salariatul are dreptul are dreptul la concediu abia după ce a lucrat cel puțin șsae luni pentru angajator. Durata concediului poate fi mai mare, în funcție de contractul colectiv aplicabil sau acordul dintre părți.
Orele suplimentare sunt permise de comun acord cu angajatorul, însă, programul de lucru împreună cu orele suplimentare nu poate depăși o medie de 48 de ore pe săptămâni, pentru mai mult de patru luni.
Durata concediului de odihnă este de 28 de zile, iar în cazul angajaților din Educație de 56 de zile.
Sărbătorile naționale și sărbătorile legale nu sunt incluse în calculul duratei vacanțelor. Angajatul poate solicita concediu fără plată pe o perioadă stabilită prin acordul părților.
În caz de boală, angajatul poate primi până la 182 de zile calendaristice de concediu medical plătit (maxim 250 de zile pe an). Salariul brut pe perioada concediului medical este de 70% din salariul mediu din ultimii ani. Angajatorul plătește salariul din a patra până la a opta zi de boală, iar statul începând cu ziua a noua.
Danemarca
În Danemarca, angajații au dreptul al cinci săptămâni de concediu plătit pe an. Persoanele care sunt într-o companie de o lunp, au dreptul la un concediu de 2,08 zile libere, echivalentul a cinci săptămâni de concediu plătit (25 de zile) la care angajații cu normă întreagă au dreptul anual.
Aici, angajatorii sunt obligați să ofere cel puțin trei săptămâni de concediu neîntrerupt între începutul lunii mai și sfîârșitul lunii septembrie. Obligația este supusă condiției ca lucrătorii să își depună cererile de concediu cu cel puțin trei luni înainte de ziua în care este programat să înceapă. În restul anului, salariații pot lua concedii plătite oricând doresc, cu condiția de a notifica cu o lună înainte.
Legea Daneză a Sărbătorilor a fost adoptată în urmă cu aproape 100 de ani (13 aprilie 1938) și protejează dreptul angajatului la concediu.
Finlanda
În Finlanda, creditele de vacanță sunt câștigate în funcșie de durata și natura contractului de muncă. Angajații trebuie să beneficieze de 30 de zile de concediu pe an. În general, salariații petrec patru săptămâni din acesta (24 de zile) vara și o săptămână (6 zile) în timpul iernii. Peste o treime din forța de muncă filandeză este în vacanță în luna iulie.
Finlandezii preferă să plece în concediu în sudul Europei. Cele mai populare destinații din ultimii ani au fost Grecia, urmată de Turcia, Spania, Italia și Croația.
Luxemburg
Luxemburg este una dintre țările cu cele mai lungo concedii plătite. Durata minimă legală este de 25 de zile pe an, iar un acord colectiv sau individual între angajator și angajat poate include zile suplimentare de concediu pentru angajat.
Unele categorii de muncitori beneficiază de concedii suplimentare: 6 zile lucrătoare pe an pentru invalizii de război, victimele accidentului de muncă și lucrătorii cu handicap și 3 zile lucrătoare pe an pentru inginerii din industria minieră.
Salariatului sau ucenicului care n-a putut beneficia de o perioadă de odihnă continuă de 44 de ore pe săptămână i se acordă o zi de concediu suplimentar pentru fiecare perioadă de 8 săptămâni, succesive sau nu.
Norvegia
În Norvegia, Ferieloven (legea vacanțelor) oferă cadrul general pentru concediile anuale. Fiecare angajat are dreptul la patru săprămâni și o zi de concediu plătit anual. Dacă societatea are și un contract colectiv, la cinci săptămâni de concediu pe an.
Salariații cu vîrste de peste 60 de ani au dreptul la o săptămână suplimentară de concediu. În Norvegia, sâmbăta este considerată zi lucrătoare.
Franța
În Franța, un angajat cu normă întreagă primește 2,5 zile lucrătoare de concediu plătit pe lună. Aceasta reprezintă 30 de zile lucrătoare (adică 5 săptămâni a 6 zile lucrătoare – sunt incluse sâmbăta) pentru un an întreg de muncă.
Concediul trebuie supus aprobării angajatorului, care are dreptul să refuze, dacă e o perioadă cu activitate intensă în firmă sau dacă presupune un risc pentur operațiunile companiei.
Concediul trebuie aprobat cu cel puțin o lună înainte de începerea lui, iar în intervalul de o lună nu mai poate fi făcută nicio schimbare.
Este obligatoriu ca între 1 mai și 31 octombrie să fie folosite cel puțin 12 zile de concediu. Zilele rămase pot fi folosite pe tot parcursul anului.
Polonia
În Polonia, fiecare angajat are dreptul la concediul plătit anual. Durata vacanței este determinată de anii în care un angajat a lucrat. Cei care lucrează de mai puțin de 10 ani au dreptul la 20 de zile de concediu plătit, iar angajații care lucrează mai mult de zece ani au dreptul la 26 de zile de concediu plătit pe an.
Angajații pot folosi timpul petrecut în școală ca vechime la calculul concediului. De exemplu, un salariat care are o diplomă de sutdii superioare primește echivalentul a opt ani de muncă.
Angajații pot trece zilele de concediu neluate în anul următor. Angajații trebuie să utilizeze zilele de concediu de transfer până la 30 septembrie a anului următor, alfel se pierd.