Stolojan, despre acordul cu FMI: Se pune o cruce şi se spune „odihnească-se în pace acordul cu FMI”

„FMI va închide acest acord, acordul e deja mort, practic el a fost extins cu trei luni de zile – după cum ştiţi – deci este un acord care nu mai are absolut nicio semnificaţie nici pentru FMI, nici pentru România. Închiderea însă a acordului, să zicem în termeni amicali, să mă exprim aşa, este binevenită şi pentru România şi pentru FMI. (…) Agitaţia mediatică a liderilor USL nu are nimic comun cu munca practică ca lucrurile să se întâmple. Cred că FMI, la sfârşitul acestei luni, va închide acordul şi va trece cu vederea că o serie de angajamente luate de guvernul actual sunt de fapt îndeplinite în mod artificial”, a spus europarlamentarul PDL.

Stolojan a precizat că modul în care s-au îndeplinit unele dintre angajamentale cu FMI, precum situaţia arieratelor autorităţilor locale, este unul superficial. El a menţionat că inclusiv FMI va fi bucuros să pună punct unui acord care nu a mers „atât de bine”.

Europarlamentarul a fost întrebat de ce crede că preşedintele Traian Băsescu ar fi trecut cu vederea problema arieratelor în declaraţiile făcute. „Nu cred că a trecut-o…nu s-a referit la ea. Ea a fost prezentă foarte mult, a fost dezbătută în ultimele zile, nu s-a referit la ea. Nu ştiu de ce nu s-a referit. Acordul se va încheia şi va fi o chestie din asta, amiabilă, ca şi cum pui o cruce la…«odihnească-se în pace acordul cu FMI», asta e la sfârşit”, a spus Stolojan.

Totodată, europarlamentarul PDL a precizat că este necesar să fie încheiat un nou acord cu FMI pentru perioada de până în 2016, de preferat unul preventiv.

Guvernul a ratat mai mult de jumătate dintre angajamentele asumate în negocierile cu FMI, inclusiv ţinta arieratelor, dar solicită derogări din partea instituţiei financiare astfel încât Consiliul Director, care se va reuni la 26 iunie, să accepte închiderea cu succes a acordului.

România a îndeplinit, conform scrisorii de intenţie transmise de Guvern către FMI în această săptămână, înainte de ultima evaluare a acordului în board-ul Fondului, şi obţinută de MEDIAFAX, doar două dintre cele cinci criterii de performanţă cantitative şi tot două dintre cele cinci ţinte indicative stabilite pentru finele lunii decembrie 2012, fiind ratate criteriul de performanţă privind activele externe nete ale Băncii Naţionale a României, cel privind soldul bugetului general consolidat şi cel privind arieratele bugetului de stat.

Ţintele indicative stabilite pentru cheltuielile primare ale bugetului general consolidat, arieratele autorităţilor locale şi arieratele întreprinderilor de stat au fost de asemenea ratate.

Principalele precondiţii pentru închiederea acordului cu FMI sunt achitarea arieratelor de către autorităţile locale şi privatizarea CFR Marfă, operaţiune de vânzare neîncheiată până la acest moment.

Consiliul Director al FMI va analiza pe 26 iunie dacă România a îndeplinit precondiţiile pentru finalizarea cu succes a acordului cu instituţia finaciară, iar în cazul unei evaluări negative înţelegerea va expira de facto, au declarat, la finele lunii mai, pentru MEDIAFAX surse guvernamentale.

Principalele precondiţii sunt achitarea arieratelor de către autorităţile locale şi privatizarea CFR Marfă.

Achitarea arieratelor de către autorităţile locale este un angajament asumate constant de România în negocierile cu FMI şi nerespectat de fiecare dată.

Premierul Victor Ponta a declarat, la începutul săptămânii trecute, că problema arieratelor nu este rezolvată, arătând însă că aceasta poate fi soluţionată până când se reuneşte boardul FMI.

Board-ul FMI a aprobat în martie extinderea cu trei luni, până în luna iunie, a acordului cu România, astfel încât autorităţile de la Bucureşti să aibă timp să îndeplinească obiectivele asumate în relaţia cu instituţia financiară.

Guvernul a anunţat că intenţionează să încheie un nou acord cu FMI în vara acestui an.

România are în derulare un acord preventiv cu FMI şi UE de 5 miliarde euro, fonduri care sunt accesate doar în caz de necesitate. În luna ianuarie o misiune comună a experţiilor internaţionali a negociat cu Guvernul mai multe măsuri de reforme structurale şi privatizări care ar urma să fie implementate pentru ca înţelegerea să poată fi încheiată, cu o întârziere de trei luni faţă de programul iniţial.

Actualul acord a fost parafat în primăvara anului 2011, odată cu închiderea înţelegerii începute în 2009.

Preşedintele Băsescu a declarat, la Pro TV, că opinia sa privind îndeplinirea punctelor din Acordul cu FMI nu este „atât de negativă” cum este prezentată în presă, adăugând că el crede că board-ul FMI va constata îndeplinirea în cea mai mare parte a acestora şi va valida încheierea unui nou Acord.

„Nu e atât de negativă cum o aud în presă. Eu cred că boardul FMI va constata îndeplinirea în cea mai mare parte a criteriilor stabilite de comun acord cu Guvernul României şi va valida încheierea celui de-al doilea acord”, a afirmat Băsescu, duminică, la PRO TV, întrebat fiind despre părerea sa privind realizarea de Guvern a punctelor din Acordul cu FMI.