După cutremurul din 1977, România a declanşat un amplu program de studiere a seismicităţii teritoriului. Au fost introduse sonde în diferite puncte ale ţării, acolo unde seismul a făcut cele mai mari distrugeri, care au monitorizat mişcările pământului ce au urmat, în special cele din 1986 şi 1990, iar pe baza datelor obţinute au fost realizate hărţile seismice.
Una de acest gen urmează să fie gata şi pentru Bucureşti. „Nu o să o fac niciodată publică (harta – n.r.), pentru a nu speria populaţia. Nu sunt nici la dispoziţia samsarilor de locuinţe, care, vă daţi seama, ce circ ar face în momentul în care va apărea o hartă de risc seismic”, a afirmat primarul Sorin Oprescu.
Libertatea a obţinut documentul privind modul cum se resimte un cutremur în oraş. Sondele au arătat că undele seismelor sunt amplificate în Capitală, în special în zonele de nord şi sud-vest.
Potrivit studiilor Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Constructii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă „Urban-INCERC”, zonele cele mai periculoase din Bucureşti, în caz de cutremur, sunt: Casa Presei, Măgurele, Panduri, Pantelimon, Balta Albă, Militari.
De asemenea, vechimea construcţiilor face vulnerabile şi alte zone din Bucureşti: Griviţa, Calea Victoriei şi centrul vechi al Capitalei.