Potrivit unui comunicat de presă oficial, în prima etapă a acestui demers, IULIUS a relocat fabrica Carbochim, cel mai mare producător de abrazive profesionale din România, într-o zonă pretabilă producţiei industriale şi a investit 7 milioane de euro pentru optimizarea şi eficientizarea activităţii, care nu a fost întreruptă. Fosta platformă industrială Carbochim se întinde pe aproximativ 14 hectare, însă activitatea fabricii se mai desfăşura doar pe 30% din această suprafaţă.
„La Cluj-Napoca am făcut un pas important în proiectul nostru de reconversie a fostei platforme industriale Carbochim. Votul Consiliului Local confirmă că proiectul este aliniat cu viziunea Municipalităţii privind dezvoltarea oraşului şi a regiunii. Propunem o investiţie amplă, cu funcţiuni multiple, un proiect verde, cu focus pe cultură, ce redă oraşului o zonă gri până acum, total inaccesibilă clujenilor. Este o continuare firească a experienţei dobândite în ultimul deceniu prin dezvoltarea de proiecte majore de regenerare urbană în marile oraşe din ţară.
Particularitatea propunerii pentru Cluj-Napoca este dată de faptul că am menţinut fabrica-reper pentru oraş, am relocat-o şi retehnologizat-o, fără întreruperea activităţii. Am cooptat în proiect experţi din numeroase domenii, acesta fiind şi primul concept al biroului olandez de arhitectură UNStudio, renumit pentru lucrările sale la nivel mondial, şi aşteptăm cu entuziasm să creăm un nou spaţiu pentru clujeni, bazat pe aşteptările lor”, a declarat Iulian Dascălu, preşedintele companiei IULIUS, potrivit Ziare.com.
Proiectul propune implementarea bunelor practici internaţionale privind integrarea elementelor de patrimoniu industrial într-o investiţie de real-estate, prin păstrarea unor clădiri simbol pentru identitatea locului – hala cu arcade şi clădirea administrativă sunt construcţiile cu valoare ambientală pentru care s-a putut realiza acest lucru, conform studiilor şi expertizelor realizate. Acestea vor fi integrate în proiect şi vor primi funcţiuni culturale şi de susţinere a iniţiativelor locale.
Vor fi create un centru de arte performative şi o sală de spectacole, ambele concepte culturale fiind o premieră pentru un proiect real-estate din România. De altfel, proiectul va include o componentă de entertainment amplă, urmând să includă şi spaţii pentru evenimente în aer liber, cele mai noi tehnologii cinematografice şi open air cinema, centre interactive de divertisment pentru toată familia, librărie-concept, zone dedicate pentru sport şi wellness. Acestea fac parte din suprafaţa de retail, de peste 120.000 mp, alături de aproximativ 400 de branduri premium şi mass market, ancore cu profil dedicat familiilor şi home&deco, un mix variat de cafenele cu tematică internaţională şi restaurante concept din ţară, fresh market, servicii şi produse locale, hub medical etc.
Integrarea în proiect a Someşului deschide în premieră accesul publicului la râu şi este un proces care se aliniază la strategia oraşului pentru dezvoltarea culoarului verde-albastru. Acesta va fi prelungit în proiect cu o grădină urbană nouă, de peste 52.000 mp de spaţii verzi amenajate, similară parcurilor IULIUS de la Palas Iaşi şi Iulius Town Timişoara, în care se vor regăsi peste 700 de arbori, cu vârste care ajung până la 60 de ani şi înălţimi de peste 13 metri, inclusiv copaci care au fost recuperaţi de pe fosta platformă industrială.
Pentru o bună conectivitate cu oraşul, sunt propuse investiţii în sistematizarea conectivităţii întregii zone, asumate de IULIUS printr-un contract cu municipalitatea, a cărui valoare este de aproximativ 66 milioane de euro, incluzând beneficii directe şi indirecte pentru oraş, spaţii pentru comunitate şi lucrări de infrastructură de aproximativ 30 milioane de euro, precum crearea unui nou pod rutier peste Someş, cu patru benzi auto, trotuare şi piste velo, modernizarea străzilor din proximitate, realizarea a două pasarele pietonale peste râu, amenajarea Pieţei 1 Mai şi infrastructură velo. Proiectul va fi deservit de aproximativ 4.800 de locuri de parcare, subterane şi supraterane, dintre care 900 vor avea conexiuni pentru încărcarea maşinilor electrice, precum şi de 2.500 de spaţii pentru parcarea bicicletelor.
Investiţia va fi realizată de companiile IULIUS şi Atterbury Europe. Proiectul este în etapa de obţinere a autorizaţiei de construire. Prima etapă a lucrărilor, cea de dezmembrare a fostelor hale industriale, este aproape de finalizare, acesta fiind un demers independent de procesul de avizare şi autorizare a noului proiect.
Dascălu a dezvoltat şi 15 clădiri de birouri cu o suprafaţă cumulată de peste 242.000 de metri pătraţi, ceea ce i-ar asigura locul patru în topul celor mai mari proprietari de astfel de clădiri din România, însă antreprenorul ieşean împarte clădirile cu partenerul său sud-african Atterbury Europe.