Concediu 2024. Discuţiile legate de ceea ce se întâmplă cu concediile de odihnă apar întotdeauna în rândul angajaţilor mai ales la începutul anului când aceştia constată că nu şi-au efectuat toate zilele de concediu disponibile pentru anul anterior.
Angajaţii care nu şi-au luat cele 20 de zile legale minime de concediu de odihnă în 2023 pot solicita angajatorului să le acorde până la jumătatea anului 2025.
Zile libere în 2025. Angajații români vor avea mai multe minivacanțe, prima fiind chiar în ianuarie
Ce prevede Codul muncii pentru angajaţi, în ceea ce priveşte concediile de odihnă:
Art. 144. Intangibilitatea dreptului la concediu de odihnă
(1) Dreptul la concediu de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor.
(2) Dreptul la concediu de odihna anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari.
Art. 146. Efectuarea si compensarea concediului de odihnă
(1) Concediul de odihna se efectueaza in fiecare an.
(2) In cazul in care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau parţial, concediul de odihna anual la care avea dreptul in anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei in cauza, angajatorul este obligat sa acorde concediul de odihna neefectuat într-o perioada de 18 luni începând cu anul următor celui in care s-a născut dreptul la concediul de odihna anual.
(3) Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul încetării contractului individual de munca.
Conform prevederilor Codului Muncii, zilele de concediu neefectuate în anul 2023 se pot lua până la data de 30 iunie 2025.
Mai exact, Codul muncii prevede că angajații pot absenta de la serviciu în cazuri de urgență familială, atunci când prezența lor imediată este esențială din cauza unei boli sau a unui accident suferit de un membru al familiei.
Cu toate acestea, chiar și în astfel de situații neprevăzute, angajații nu pot pur și simplu să nu se prezinte la locul de muncă. Ei trebuie să informeze angajatorul înainte de a-și lua liberul.
Aceste zile libere pentru situații neprevăzute nu trebuie confundate cu zilele libere plătite acordate pentru evenimente familiale speciale, precum nunți sau înmormântări, sau cu concediile fără plată, care sunt reglementate separat de regulamentele interne sau contractele colective de muncă.
Codul muncii limitează la 10 zile lucrătoare pe an calendaristic numărul de zile în care angajații pot absenta din cauza unor situații neprevăzute. Deși nu există o restricție privind modul în care aceste zile pot fi distribuite, ele pot fi luate fie consecutiv, fie separat. Inspecția Muncii a clarificat acest aspect, precizând că cele 10 zile pot fi luate toate odată sau fracționat, în funcție de necesități.
Zilele libere pentru astfel de situații sunt plătite, dar angajatul trebuie să le recupereze ulterior, stabilind de comun acord cu angajatorul modalitatea de recuperare.
În mod similar cu concediul paternal sau concediul de îngrijitor, angajatul nu poate fi concediat pe durata acestor absențe pentru situații familiale neprevăzute. În cazul în care un angajat este concediat și consideră că acest lucru s-a întâmplat din cauza solicitării acestor zile libere, el poate cere angajatorului să furnizeze în scris motivele deciziei de concediere, în plus față de decizia oficială.
De asemenea, în calculul duratei concediului de odihnă anual, zilele libere luate pentru situații neprevăzute sunt considerate perioade de activitate prestată.
Codul muncii nu obligă angajații să prezinte documente justificative pentru a demonstra situația care a dus la solicitarea zilelor libere, însă angajatorii pot stabili astfel de cerințe prin regulamentul intern.