POLITICO: Roxana Mînzatu ar putea primi portofoliul pentru Coeziune, posibil redenumit „Investiţii regionale”

Roxana Mînzatu, o nominalizare de ultim moment din România pentru componenţa viitoarei Comisii Europene, este considerată potrivită pentru postul de comisar pentru coeziune, deoarece a fost ministru pentru fonduri europene în 2019, scrie POLITICO.

Deşi nu este neapărat cel mai strălucitor portofoliu, coeziunea este totuşi unul dintre cele mai importante, deoarece supervizează aproximativ o treime din bugetul UE şi gestionează programe de finanţare care vizează alte portofolii. În noua Comisie Europeană, coeziunea ar putea primi o nouă denumire, care să se potrivească mai bine cu o Comisie axată pe investiţii, portofoliul putând fi redenumit „investiţii regionale”, potrivit POLITICO.

Importanţa coeziunii va fi, de asemenea, legată de viitoarea discuţie privind următorul buget pe şapte ani al blocului european şi de probabilitatea ca acesta să modifice modul în care Bruxelles-ul distribuie fondurile către zonele mai sărace.

În cursa pentru portofoliul coeziunii se mai află propunerea Greciei de comisar european, Apostolos Tzitzikostas, fost guvernator al regiunii Macedonia Centrală. El are experienţă în supravegherea punerii în aplicare a fondurilor UE. Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a declarat că Atena se aşteaptă la un portofoliu important, mai ales că a jucat un rol semnificativ în sprijinirea Ursulei von der Leyen în obţinerea unui al doilea mandat.

Roxana Mînzatu, propusă oficial de Marcel Ciolacu pentru postul de comisar european. „Are un CV profesional impresionant”

O altă persoană luată în calcul este Ekaterina Zaharieva, unul dintre cele două nume avansate de guvernul bulgar. Ea a fost ministru de externe între 2017 şi 2021 şi a fost, de asemenea, ministru al justiţiei şi al dezvoltării regionale, astfel încât guvernul său consideră că este calificată pentru portofoliul coeziunii.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmează să anunţe săptămâna viitoare care sunt posturile pe care le vor primi în a doua sa echipă cei 26 de viitori comisari nominalizaţi de statele membre. Este un puzzle complicat, deoarece trebuie să echilibreze sexul, afilierea la un partid politic şi geografia, notează POLITICO. În plus, liderii naţionali şi candidaţii pe care i-au trimis la Bruxelles se târguiesc pe portofolii, în speranţa de a-şi asigura un post puternic. Cea mai mare parte a activităţii de lobby se desfăşoară în spatele uşilor închise, în cadrul convorbirilor directe dintre von der Leyen şi liderii naţionali. Dar unele se desfăşoară şi în public, de obicei cu scopul de a face presiuni asupra lui von der Leyen şi a echipei sale, arată POLITICO.

Potrivit publicaţiei de la Bruxelles, competitivitatea, apărarea şi deschiderea blocului către viitorii membri ai UE vor fi priorităţi esenţiale pentru von der Leyen în următorii cinci ani. Portofoliile cu control asupra banilor UE – cum ar fi bugetul, coeziunea sau serviciile financiare – sunt, de asemenea, dorite de capitalele naţionale.

FAVORIŢI PENTRU ECONOMIE

Numele luate în calcul ar fi: Raffaele Fitto, Magnus Brunner, Tomaž Vesel, Piotr Serafin, Michael McGrath, Jozef Síkela, Maria Luís Albuquerque, Wopke Hoekstra.

Economia este unul dintre cele mai căutate portofolii, iar mai mulţi actuali şi foşti miniştri de finanţe se numără printre candidaţi. Mai multe portofolii ar putea conţine un element economic, dar nu toată lumea va pleca mulţumită, scrie POLITICO.

Premierul Giorgia Meloni a precizat că doreşte ca italianul Raffaele Fitto – un membru al partidului său Fraţii Italiei – să aibă un portofoliu economic important. Dar există şi alţii care vor dori o parte din plăcinta economică, inclusiv ministrul de finanţe în exerciţiu Magnus Brunner din Austria şi foştii miniştri de finanţe Michael McGrath (Irlanda) şi Maria Luís Albuquerque (Portugalia).

Polonezul Piotr Serafin este un clasic cunoscător al Bruxelles-ului, fiind mâna dreaptă a lui Donald Tusk timp de o jumătate de deceniu după 2014. El vizează portofoliul bugetului, probabil unul dintre cele mai puternice în următorul mandat, pe măsură ce blocul îşi stabileşte planurile de cheltuieli pe şapte ani.

Tomaž Vesel, fost şef al Curţii de Conturi a Sloveniei, doreşte, de asemenea, un portofoliu economic, financiar sau legat de competitivitate. Vesel este expert în achiziţii publice şi administraţie bugetară.

Wopke Hoekstra a fost ministrul olandez de finanţe înainte de a deveni comisar, în octombrie anul trecut. Porecla sa, „Domnul Nu”, se datorează tendinţei sale de a nu da curs solicitărilor colegilor săi pentru noi fonduri. Pe scena europeană, pledoaria lui Hoekstra pentru rigoare bugetară – el a spus odată că ţările care nu respectă regulile de cheltuieli ale blocului nu ar trebui să primească fonduri UE – i-a adus o reputaţie mixtă.

CINE S-AR PUTEA OCUPA DE APĂRARE

Nume în joc: Valdis Dombrovskis, Thierry Breton.

Chiar înainte de a-i fi aprobat un al doilea mandat, Ursula von der Leyen plănuia să aibă un nou post în viitoare sa echipă – un comisar responsabil pentru apărare. Ceea ce la început părea un portofoliu-cheie şi-a pierdut însă din strălucire. Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, despre care se zvonea de mult că ar fi ales de Polonia pentru acest rol, a declarat la începutul verii că nu este interesat (şi, în cele din urmă, nu a fost ales oricum pentru a fi propus comisar).

Dar alţii sunt interesaţi de un post care s-ar putea dovedi foarte interesant, dacă Donald Trump câştigă alegerile prezidenţiale din SUA în noiembrie.

Valdis Dombrovskis – vicepreşedinte executiv şi comisar pentru comerţ în Comisia actuală – este un candidat puternic pentru postul de comisar pentru apărare, a declarat ministrul leton al apărării Andris Sprūds pentru POLITICO.

Francezul Thierry Breton, între timp, a fost responsabil de piaţa internă, industria de apărare şi tehnologie în prima Comisie a Ursulaei von der Leyen. Nu este un secret că doreşte o promovare (von der Leyen va avea probabil mai mulţi vicepreşedinţi executivi în următorul mandat şi niciun vicepreşedinte). „Competitivitatea este o prioritate de top în orientările politice ale preşedintelui ales von der Leyen, cu accent pe abordarea obstacolelor structurale rămase, inclusiv o nouă abordare a politicii în domeniul concurenţei”, a declarat Breton pentru POLITICO. Acestea fiind spuse, Breton are o relaţie complicată cu von der Leyen, menţionează POLITICO.

CINE ARE ŞANSE LA PORTOFOLIUL PENTRU EXTINDERE

Nume în discuţie: Valdis Dombrovskis, Olivér Várhelyi.

Von der Leyen s-a angajat să creeze un portofoliu separat pentru extindere, dovadă a importanţei sporite a acestui portofoliu. În urma invaziei Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, UE a deschis negocieri de aderare cu Ucraina şi Moldova, iar acum există un nou impuls de extindere către Balcanii de Vest. Următoarele etape de aderare pentru toate aceste ţări necesită nu doar multă muncă tehnică şi juridică, ci şi manevre politice, atât cu ţările în cauză, cât şi în cadrul UE.

Letonul Valdis Dombrovskis este o opţiune, deoarece ţările baltice au făcut presiuni puternice pentru ca Ucraina să adere la bloc. Un candidat dintr-o ţară din Europa Centrală sau de Est ar putea aduce o perspectivă esenţială asupra portofoliului, dar ar putea fi considerat mai puţin neutru.

Ungaria a declarat că doreşte să păstreze portofoliul extinderii pentru candidatul său, Olivér Várhelyi, dar are puţine şanse, având în vedere rezistenţa Budapestei la extindere şi istoricul slab al lui Várhelyi (acesta va trebui, de asemenea, să supravieţuiască audierii sale în Parlamentul European).

NUME PENTRU AGRICULTURĂ

Nume în discuţie: Christophe Hansen, Wopke Hoekstra, Costas Kadis.

Von der Leyen va căuta o personalitate mai fermă decât cea a lui Janusz Wojciechowski, comisarul polonez pentru agricultură, considerat cu performanţe slabe, ceea ce a marginalizat agricultura în primul său mandat.

Luxemburghezul Christophe Hansen face parte din Comisia pentru agricultură a ţării sale din 2023 şi a fost, de asemenea, membru al Comisiei pentru comerţ internaţional (INTA) a Parlamentului European, unde a contribuit la orientarea planurilor naţionale pentru politica agricolă a UE. Hansen provine dintr-o familie de fermieri. Verişoara sa, Martine Hansen, este ministrul agriculturii în Luxemburg.

Wopke Hoekstra (Ţările de Jos) a fost adus pentru a-l înlocui pe şeful Green Deal, Frans Timmermans, după plecarea acestuia din urmă în urmă cu un an. Se consideră că are mai multe şanse să obţină funcţia de comisar al comerţului decât pe cea de la agricultură.

Cipru l-a nominalizat pe fostul ministru al agriculturii şi biolog Costas Kadis, care este dornic să obţină postul mediteranean care va fi creat în curând. Cu toate acestea, Kadis este, de asemenea, cunoscut ca fiind interesat de portofoliul agriculturii.

COMERŢ

Nume în cărţi: Wopke Hoekstra, Jessika Roswall, Michael McGrath.

Având în vedere că toată lumea concurează pentru un portofoliu economic „mare”, care ar include competitivitatea, industria sau serviciile financiare, politica comercială nu este la fel de căutată ca în Comisiile anterioare, mai ales acum când von der Leyen a plasat comerţul sub securitatea economică în priorităţile sale politice pentru al doilea mandat.

Un înalt funcţionar apropiat de negocierile în curs a declarat că, probabil, comerţul va fi un post „simplu” de comisar – şi nu va mai face parte din atribuţiile mai largi ale unui vicepreşedinte executiv, aşa cum a fost cazul cu Dombrovskis. Oficialul a declarat că discuţiile se învârt acum în jurul posibilităţii includerii comerţului în atribuţiile şefului de la Afaceri Externe. O altă opţiune, a adăugat acesta, ar putea fi un vicepreşedinte executiv pentru afaceri economice – inclusiv comerţ.

Principalul candidat pentru postul de comisar al comerţului este Wopke Hoekstra – care a fost reconfirmat de viitoarea coaliţie olandeză după o perioadă petrecută ca şef al UE pentru climă. Haga speră că acesta va primi un portofoliu financiar sau economic, având în vedere buna sa relaţie cu von der Leyen.

Hoekstra a subliniat luni că UE ar trebui să admită că are o „problemă cu China”. Acest lucru îl poziţionează ca un radical în lupta comercială privind subvenţiile acordate de Beijing producătorilor săi de vehicule electrice, o dispută care va culmina în câteva săptămâni, când ţările UE vor vota pentru confirmarea taxelor provizorii de import pentru vehiculele electrice chineze.

Suedia, prin Cecilia Malmström, a deţinut funcţia comercială între 2014 şi 2019, iar Stockholmul este nerăbdător să o vadă pe noua sa nominalizată, Jessika Roswall, obţinând postul şi de această dată, în încercarea de a relansa agenda UE privind liberul schimb. Cu toate acestea, Suedia ar putea fi prea favorabilă comerţului liber pentru a i se permite să conducă politica comercială în următorii cinci ani, în special având în vedere noul accent pus pe apărarea comercială. Stockholmul a criticat ancheta lansată de Bruxelles cu privire la vehiculele electrice chinezeşti, iar Roswall a indicat că ar fi interesată să lucreze la subiecte legate de războiul din Ucraina, competitivitate şi probleme climatice.

O a treia alegere ar putea fi irlandezul Michael McGrath, care vizează, de asemenea, un portofoliu economic. Dar, după ce fostul şef al comerţului, Phil Hogan, a fost dat jos de scandalul „Golfgate”, alegerea unui alt comisar irlandez pentru comerţ ar putea fi dificilă.

PORTOFOLIUL PENTRU TEHNOLOGIE

Nume în curs de selecţie: Henna Virkkunen, Maria Luís Albuquerque.

Antecedentele Hennei Virkkunen o fac să fie o alegere aproape evidentă pentru un mandat în domeniul tehnologiei sau inovării (sau o combinaţie a celor două). În Finlanda, ea a fost ministru al educaţiei timp de trei ani, în timp ce, în calitate de deputat UE, a lucrat la mai multe dosare de profil înalt privind tehnologia şi inovarea, cum ar fi regimul de moderare a conţinutului şi programul emblematic de cercetare şi dezvoltare Horizon Europe. Luna trecută, când candidatura sa era deja de notorietate publică, ea a publicat un articol despre modul în care inovarea poate stimula competitivitatea UE. Puncte bonus: Virkkunen iubeşte caii, la fel ca şi von der Leyen, notează într-o notă amuzantă POLITICO.

Maria Luís Albuquerque din Portugalia a fost, de asemenea, nominalizată pentru un post în domeniul tehnologiei – ţara sa a deţinut portofoliul inovării în trecut (cu Carlos Moedas), în timp ce Albuquerque face parte dintr-un consiliu consultativ pentru universităţi.

ENERGIA ŞI CLIMA

Nume în cursă: Jozef Síkela, Julian Popov, Dan Jørgensen, Teresa Ribera.

Jozef Síkela, în prezent ministru ceh al industriei şi comerţului, ar prefera un portofoliu pentru industrie sau energie în Comisia von der Leyen 2, potrivit unui oficial guvernamental ceh. Die Welt a relatat că acesta din urmă îi va şi reveni. Sikela şi-a demonstrat talentul de a reuni oamenii în timpul crizei energetice, când Republica Cehă a condus Consiliul UE şi ţările UE au convenit asupra măsurilor de coordonare a achiziţiilor de gaze.

Julian Popov din Bulgaria a ocupat până de curând funcţia de ministru al mediului şi apei în ţara sa şi a fost consilier politic pentru Europa Centrală şi de Est la Fundaţia Europeană pentru Climă. Cu toate acestea, deoarece Bulgaria a fost singura ţară care a nominalizat atât un bărbat, cât şi o femeie – şi deoarece Popov este jumătatea masculină a acestui duo – este puţin probabil să obţină un loc în echipa lui von der Leyen, crede POLITICO.

Dan Jørgensen din Danemarca a fost ministru al climei şi energiei între 2019 şi 2022. În ultimii doi ani a condus un minister însărcinat cu cooperarea pentru dezvoltare şi politica climatică globală.

Teresa Ribera din Spania este văzută ca o alegere puternică pentru un rol în domeniul climei, cu zeci de ani de experienţă, contacte nesfârşite de profil înalt şi o bună reputaţie. Cu toate acestea, ea este o sceptică înrăită în materie de energie nucleară.

Cine este Roxana Mînzatu, propusă oficial de premierul Marcel Ciolacu pentru postul de comisar european.

Roxana Mînzatu e europarlamentar PSD și e considerată un specialist în fonduri europene. Nu a fost implicată în niciun scandal public. Potrivit unei declarații de avere din 2019, soțul ei lucrează la Direcția Regională Vamală Brașov.

În 2016, a fost aleasă în Camera Deputaților ca deputat de Brașov, iar în 2019, a fost numită ministru al Fondurilor Europene, în Guvernul Dăncilă.

Informații din CV

• Mînzatu este licențiată în științe politice în limba engleză.
• Este specializată în atragerea de fonduri europene nerambursabile, după mai mulți ani în care a fost consultant în domeniu și manager de proiect.
• Anterior, a fost consilier de integrare la Ministerul Integrării Europene.
• În 2015, a fost secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene, iar ulterior a devenit președinte al Agenției Naționale pentru Achiziții Publice.

Citește și Pensii 2024. Cine este românul care încasează 20.000 de euro lunar după recalculare