Elena Meteșan, una dintre cele două, a fost condamnată în 2018 la 5 ani și 6 luni de închisoare pentru delapidare, cu un prejudiciu reținut de aproximativ un milion de euro. A fost eliberată condiționat, dar banca nu a reușit să recupereze o parte semnificativă din sumele delapidate.
Sora Elenei, Viorica, care a fost implicată în aceeași schemă de delapidare, nu a mai ajuns să fie judecată, decedând în 2020, în timpul desfășurării anchetei. După decesul acesteia, CEC Bank a inițiat în 2022 o acțiune civilă împotriva soțului ei, în încercarea de a recupera prejudiciul.
Cele două femei aveau mai multe modalități de a sustrage banii clienților. Uneori retrăgeau bani direct din conturi, iar în alte cazuri, nu mai depuneau sumele aduse de clienți la bancă. În plus, multe persoane mergeau la ele acasă, având încredere că acestea vor depune banii în conturi, însă acest lucru nu se întâmpla. Timp de peste un deceniu, cele două angajate au manevrat banii fără ca superiorii lor de la CEC Bank să suspecteze delapidarea în desfășurare. Sistemul s-a prăbușit după ce un client a descoperit că nu mai avea niciun leu în cont și a alertat autoritățile.
Conform anchetei, Elena Meteșan, în calitate de ofițer de cont, iniția ordinele de retragere în format electronic, iar Viorica, supervizorul ei, semna și ridica banii din casieria băncii. În urma acțiunilor lor, 188 de clienți au rămas fără economii în cazul Vioricăi, conform evidențelor. Banca a fost nevoită să restituie integral sumele pierdute de clienți, însă în mai mult de 100 de cazuri, a fost necesară intervenția instanțelor, întrucât clienții nu dețineau documente care să fie recunoscute de bancă.
Citeşte şi: Alfred Bulai, transportat de urgenţă la Spitalul Militar după ce a suferit un infarct
Unul dintre clienți, Traian Meteșan, fără legătură de rudenie cu fosta angajată, a relatat că a depus 200.000 de lei în 2001, dar a descoperit că în cont mai avea doar 89 de bani. „Eu am băgat bani la CEC în 2001. Am chitanța de deschidere de cont, plus încă cinci pe care le-am primit după aia. Mi-a mai dat un fel de chitanțe mai lungi pe care nu le mai am. Am pus 200.000 de lei și am mai găsit doar 89 de bani în cont. Am pus 100.000 și apoi încă 100.000 de lei. Mi-a dat 100.000 pe care am actele, după care mi-a mai dat 20.000. I-am zis să-mi dea pe toți, dar nu am mai primit nimic”, a declarat acesta. În urma procesului, a obținut suma de 100.000 de lei.
După doi ani de proces, magistrații de la Curtea de Apel Alba Iulia au decis că soțul Vioricăi trebuie să răspundă civil pentru prejudiciul cauzat de aceasta. Instanța a argumentat că obligația de reparare a prejudiciului se transmite moștenitorilor în temeiul succesiunii, chiar dacă procesul penal a încetat din cauza decesului. „Este posibilă constatarea retroactivă a îndeplinirii condițiilor răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie a defunctei, fostă angajată a reclamantei CEC Bank, chiar dacă între timp aceasta a decedat”, se arată în hotărârea din 10 iulie 2024.
Recuperarea prejudiciului se va face însă „în limita activului succesoral”, ceea ce va restrânge capacitatea băncii de a recupera integral sumele delapidate.