Pensii 2024: Cât de mult te ajută dacă ai mai multe contracte de munca simultan

Pensii 2024. Potrivit art. 35 din Codul Muncii un angajat poate să cumuleze mai multe funcții la același angajator sau la mai mulți angajatori.

(1) Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiți sau la același angajator, în baza unor contracte individuale de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea.

(2) Fac excepție de la prevederile alin. (1) situațiile în care prin lege sunt prevăzute incompatibilități pentru cumulul unor funcții.

Atunci când discutăm despre mai multe contracte individuale de muncă trebuie știut ce tipuri de contracte pot fi încheiate, cu remunerația corespunzătoare fiecăruia dintre ele:

– pe perioadă determinată,
– pe perioadă nedeterminată
– cu timp parțial
– timp complet

Limita de ore lucrătoare pe săptămână: 48

Codul Muncii menționează, la articolul 113, că repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi, timp de 5 zile, cu două zile de repaus. Tot Codul Muncii explică clar, la articolul 114, că trebuie să existe o limită maximă a numărului de ore lucrate, în total, de un angajat, în cursul unei săptămâni.

Limita a fost stabilită la 48 de ore, incluzând și eventualele ore suplimentare efectuate de angajat sau munca prestată în baza unui alt contract de muncă.

Inspecția muncii poate face verificări în acest sens și poate aplica sancțiuni angajatorului.

Cu toate acestea, există și câteva excepții, astfel:

– în funcţie de specificul unităţii sau al muncii prestate, se poate opta şi pentru o repartizare inegală a timpului de muncă;
– timpul de muncă săptămânal poate fi prelungit la peste 48 de ore pe săptămână, pe o perioadă limitată de timp, care poate să fie de maximum 12 luni

Exemple de situații când nu este posibil să ai mai multe funcții

Există situații în care pentru o persoană nu este posibil cumulul anumitor funcții. Este cazul profesiilor liberale și al sectoarelor publice de activitate. Niciun deputat sau un senator nu poate să dețină o funcție publică de autoritate. De asemenea, profesia de medic este incompatibilă cu o funcție în cadrul unei companii farmaceutice. Angajatul trebuie să respecte clauză de fidelitate și cea de non- concurență astfel încât să nu prejudicieze niciunul dintre angajatori.

Dreptul la concediu 

În cazul persoanelor care au mai multe joburi, este bine de știut că ele au dreptul la concediu de odihnă plătit pentru fiecare contract de muncă.

Ce impozite plătești dacă ai mai multe contracte de muncă simultan

Salariatul este obligat să declare funcția de bază la fiecare dintre angajatorii cu care a încheiat un raport de muncă (sau mai multe). Există un motiv pentru care Codul fiscal prevede încă această obligație, chiar dacă ea a fost eliminată din Codul muncii în 201, și anume: în cazul în care angajatul are una sau mai multe persoane în întreținere i se aplică o deducere personală, ceea ce înseamnă că venitul lui net va crește prin aplicarea unui impozit mai mic.

Ministrul Muncii explică de ce pensiile mici nu cresc după recalculare, chiar dacă pensionarii au vechime în muncă: ”Reflectă contibutivitatea. Punctele de stabilitate se adună”

Această deducere se acordă numai acolo unde există funcția de bază. La fel se întâmplă și în cazul tichetelor de masă, în situația unui cumul ele nu pot fi acordate de fiecare angajator, ci doar acolo unde salariatul a declarat funcția de bază.

Chiar dacă o persoană obține mai multe salarii din mai multe contracte de muncă, Codul fiscal nu prevede scutiri în ceea ce privește contribuțiile obligatorii, scrie adevarul.ro. Însă dacă un salariat încheie un contract de drept de autor, de exemplu, el va fi scutit de plata contribuției pentru pensii și cea pentru sănătate pentru venitul realizat ca autor.

Numărul mediu de pensionari a fost de 4,971 milioane persoane, în trimestrul II 2024, în scădere cu 6.000 persoane faţă de trimestrul I 2024, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Pensia medie lunară – determinată luând în calcul sumele pentru pensiile tuturor categoriilor de pensionari: de asigurări sociale, invaliditate, urmaş etc.- plătite de casele de pensii – a fost de 2.427 lei, în creṣtere cu 0,4% faṭă de trimestrul precedent.

Burse școlare plătite și pentru zilele de vacanță dintre modulele școlare. Dispare bursa de merit. Proiectul a trecut de Senat

”În trimestrul II 2024: numărul mediu de pensionari a fost de 4.971.000 persoane, în scădere cu 6.000 persoane faţă de trimestrul I 2024; numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost de 4.599.000 persoane, în scădere cu 3.000 persoane faṭă de trimestrul precedent; pensia medie lunară (determinată luând în calcul sumele pentru pensiile tuturor categoriilor de pensionari – de asigurări sociale, invaliditate, urmaş etc.- plătite de casele de pensii) a fost de 2.427 lei, în creṣtere cu 0,4% faṭă de trimestrul precedent; pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 2.292 lei, iar raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (fără impozit ṣi contribuṭia de asigurări sociale de sănătate) şi câştigul salarial mediu net a fost de 50,4% (comparativ cu 52,4% în trimestrul precedent)”, arată datele INS.

Indicele pensiei medii reale faţă de trimestrul precedent, calculat ca raport între indicele pensiei nominale pentru calculul pensiei reale şi indicele preţurilor de consum a fost de 99,7%.

Trimestrul II 2024 comparativ cu trimestrul II 2023

Comparativ cu trimestrul II al anului precedent numărul mediu de pensionari a scăzut cu 7.000 persoane, iar cel al categoriei aparţinând asigurărilor sociale de stat a crescut cu o mie de persoane.

Pensia medie lunară şi pensia medie de asigurări sociale de stat au crescut comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, cu 15,1% , respectiv cu 14,3%.

Trimestrul II 2024 comparativ cu trimestrul I 2024

Numărul mediu de pensionari a fost în scădere cu 6.000 persoane faţă de trimestrul precedent, iar numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost în scădere cu 3.000 persoane. Pensia medie lunară ṣi pensia medie de asigurări sociale de stat au crescut faṭă de trimestrul precedent, cu 0,4% ṣi respectiv cu 0,1%.

Trimestrul II 2024

Pensionarii de asigurări sociale deţin ponderea majoritară (99,98%) în numărul total de pensionari. Pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 92,5% în totalul celor de asigurări sociale. Pe categorii de pensii, dintre pensionarii de asigurări sociale, numărul pensionarilor pentru limită de vârstă a fost preponderent, reprezentând 80,2%, urmaţi de pensionari cu pensiile de urmaş cu o pondere de 9,7% şi de pensionari cu pensii de invaliditate, care au reprezentat 8%.

În categoria pensionarilor de asigurări sociale, cele mai mici ponderi le-au avut pensionarii cu pensii anticipate parţial, cu o pondere de 2% şi pensionarii cu pensii anticipate, a căror pondere a fost de numai 0,1%.

Raportul dintre numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor a fost de 8 la 10; acest raport prezintă variaţii semnificative în profil teritorial, de la numai 4 pensionari la 10 salariaţi în Municipiul Bucureşti şi judeṭul Ilfov, la 14 pensionari la 10 salariaţi în judeṭul Vaslui, respectiv la 15 pensionari la 10 salariaṭi în judeţul Teleorman.

Pensia medie de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanţe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă fiind de 1.243 de lei (1.811 lei în judeţul Botoṣani, 1.826 lei în judeṭul Vrancea, 1.829 lei în judeṭul Giurgiu faţă de 3.054 lei în judeṭul Hunedoara, 2910 lei în Municipiul Bucureşti ṣi 2.744 lei în judeṭul Gorj).

Numărul total al beneficiarilor prevederilor OUG nr.6/2009 privind instituirea pensiei sociale minim garantate (în prezent – indemnizaţie socială), în trimestrul II 2024, a fost de 1.140.100 persoane, din care: – 1.039.800 persoane din sistemul asigurărilor sociale de stat, reprezentând 22,6% din totalul pensionarilor din această categorie; 96.600 persoane din rândul pensionarilor proveniţi din fostul sistem pentru agricultori, reprezentând 65,2% din totalul acestora; 3.700 persoane din sistemul militar, reprezentând 1,7% din totalul acestei categorii.