Mircea Geoană a umplut ţara de corturi de campanie înainte de a-şi lansa oficial candidatura. Cine sunt German Marshall Fund şi Black Sea Trust, finanţatorii din umbră ai asociaţiei paravan care îi plăteşte mofturile electorale!

Mișcarea ”România renaște” și-a lansat la începutul acestui an site-ul în care se definește ca ”un Proiect Politic pentru o Românie transformată din temelii”, dovada că Mircea Geoană şi mai ales oamenii din spatele fostului lider PSD au pregătit temeinic candidatura pentru Cotroceni.

Printre reprezentanții mișcării „România Renaște” care au vorbit s-au numărat și Marius Profiroiu (profesor de economie), generalul Cătălin Tomescu, Ioana Petrescu (fost ministru de Finanțe în guvernul Ponta), Alina Inayeh (senior fellow şi director în Biroul din București al German Marshall Fund şi Black Sea Trust) și Clara Volintiru (director în Biroul din București al German Marshall Fund şi Black Sea Trust).  Şi liderii Partidului România în Acţiune, Mihai Apostolache, și ai Partidului Verde, Lavinia Cosma și Marius Lazăr, și-au anunțat susţinerea pentru candidatura independentă a lui Mircea Geoană la alegerile prezidenţiale. Apostolache a adăugat că reprezentanţii formaţiunii pe care o conduce se vor implica în strângerea de semnături, în acţiuni de promovare a candidaturii lui Geoană, potrivit News.ro.  Întrebat dacă „România Renaște” se va transforma într-un partid politic, Dumitru Borțun a spus că nu exclude, dar că o decizie nu a fost luată.

Planul Marshall pentru Geoană. Cine sunt German Marshall Fund şi Black Sea Trust, finanţatorii din spatele campaniei fostului secretar al NATO

Dacă unii dintre membri par de faţadă, două asociaţii puternice financiar German Marshall Fund este un think tank american, care urmărește să promoveze cooperarea și înțelegerea dintre America de Nord și Uniunea Europeană.

Fondată în 1972, printr-un cadou de la guvernul vest-german la aniversarea a 25 de ani de la Planul Marshall, GMF contribuie la cercetare și analiză pe probleme transatlantice și globale; convoacă lideri politici și de afaceri la conferințe internaționale; oferă oportunități de schimb pentru liderii americani și europeni emergenti; și sprijină inițiativele care pot consolida democrațiile. GMF se concentrează pe politică, leadership și societatea civilă.

GMF are sediul la Washington, D.C. și are birouri la Berlin, Bruxelles, Ankara, Belgrad, București, Paris și Varșovia.

GMF a fost înființată ca un memorial permanent al asistenței Planului Marshall printr-un grant din partea guvernului Germaniei de Vest. A fost fondată de Guido Goldman, care a fost directorul programului de Studii Europei de Vest de la Harvard la începutul anilor 1970. Goldman, un american a cărui familie a fugit din Germania în 1940, a făcut lobby asupra guvernului Germaniei de Vest, în special a ministrului de Finanțe Alex Möller, pentru o dotare pentru promovarea relațiilor europene și americane cu ocazia celei de-a 25-a aniversări a ajutorului Planului Marshall.[10] Lucrând cu un grup de planificare care urma să constituie consiliul de administrație inițial al fondului – inclusiv fizicianul Harvey Brooks, diplomatul Robert Ellsworth, jurnalistul Max Franke, economistul Richard N. Cooper și educatorul Howard Swearer – Goldman a primit în cele din urmă un acord pentru a sprijini o instituție independentă. în 1971.

Din 2007, Oficiul București a acționat ca hub al GMF în regiunea Mării Negre, sprijinind societatea civilă, promovând conducerea și cultivând inițiative politice pentru a consolida bazele democratice ale țărilor sale prin acordarea de granturi, tururi de studiu, cercetare și reuniuni.

Prin Black Sea Trust (BST), o inițiativă de acordare a granturilor de mai multe milioane de dolari, GMF oferă granturi organizațiilor din Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Moldova, România, Ucraina și Turcia, precum și din Europa Centrală și de Est și Baltici.

Fundaţia „Black Sea Trust for Regional Cooperation” oferă finanţări consistente în Europa de sud-est

Fundaţia „Black Sea Trust for Regional Cooperation” (BST) a fost lansată în luna octombrie 2007 ca parteneriat între Ministerul Afacerilor Externe şi fundaţia americană „German Marshall Fund of the United States – a Memorial to the Marshall Plan”. BST este printre primele proiecte destinate regiunii Mării Negre care au fost propuse în mediul nonguvernamental american, în contextul avansării comunităţii democratice euro-atlantice spre această zonă.

BST reprezintă un parteneriat public-privat şi are ca obiectiv principal consolidarea cooperării regionale, a democraţiei şi a societăţii civile în statele din regiunea Mării Negre: România, Bulgaria, Turcia, Ucraina, R. Moldova, Georgia, Armenia, Azerbaidjan şi Rusia. Fondul oferă finanţări (între 1.000 USD şi 75.000 USD, cu o valoare medie de 15.000-20.000 USD/ proiect) diferitelor organizaţii din regiune (ONG-uri, administraţii centrale şi locale, instituţii de educaţie, mass-media) în cadrul a trei scheme de finanţare: participare civică, cooperarea transfrontalieră şi cooperare est-est.

Resursele financiare ale BST constau în contribuţii ale guvernului american (prin USAID), ale unor organizaţii private din SUA (Fundaţia Mott, Fundaţia Ford) şi ale guvernului leton, alături de sprijinul oferit de guvernul României. BST poate atrage contribuţii ulterioare din partea guvernelor şi instituţiilor private europene. Durata de funcţionare a BST prevăzută la momentul înfiinţării în România este de zece ani, cu posibilitatea extinderii.

Pe ansamblu, în anul 2008, BST a finanţat 75 de proiecte regionale depuse de diferite organizaţii din regiunea Mării Negre (ONG-uri, administraţii centrale şi locale în cooperare cu ONG-uri, instituţii de educaţie, mass-media, etc.).

Prin accentul pus pe dezvoltarea democraţiei şi societăţii civile, proiectul corespunde uneia din dimensiunile fundamentale ale strategiei României faţă de regiune. Proiectul are multiple valenţe importante pentru România:

• contribuie la consolidarea democratică a regiunii;
  reprezintă un semnal politic major al interesului SUA pentru regiunea Mării Negre şi un prim proiect de anvergură dedicat acestei zone, sprijinit în comun;
  constituie un catalizator de fonduri din partea altor state sau a instituţiilor şi organizaţiilor europene şi, implicit, promovează implicarea politică a acestora în proiecte concrete în regiunea Mării Negre;
  contribuie la afirmarea profilului regiunii la nivel european şi euro-atlantic;
  generează proiecte concrete care dau substanţă, prin diferite tipuri de asocieri, cooperării în regiunea Mării Negre.

The Black Sea Trust for Regional Cooperation, organizație româno-americană înființată în 2007 de German Marshall Fund din Statele Unite și ministerul român de externe, a fost declarată indezirabilă marți de către guvernul rus, în virtutea controversatei legi care interzice presupusa influență politică străină în Rusia.

Pagina de internet a German Marshall Fund spune că Black Sea Trust nu are nici un proiect în Rusia, și finanțează numai proiecte din România, Bulgaria, Turcia, Ucraina, Mildova, Georgia, Armenia și Azerbaigian.

Mircea Geoană a încercat să-l mituiască pe Robert Turcescu în plină campanie electorală. „Te-ar tenta un post de director general al TVR?”

„Romania renaste” îşi face campanie sponsorizată pe Google de zeci de mii de euro pe lună

 

Finanţări puternice, Geoană a umplut ţara de corturi înainte de a-şi lansa candidatura

Echipa de campanie a lui Mircea Geoană a amplasat corturi in mai multe orase din tara in care a inceput sa stranga semnaturi pentru candidatura acestuia la Presedintie. Nici marile partide nu au reusit o asa desfasurare de forte, semn ca in spatele lui Mircea Geoană sunt grupuri puternice de finantatori.

Corturile au fost amplasate Bucuresti, Bacau, Constanta, Sibiu, Medgidia, Botosani, Draganesti-Valcea, Brasov, Bihor pentru mobilizarea extraordinara si voluntarilor, care ne ajuta in aceasta campanie.

„Intr-o lume plina de pericole si in permanenta transformare, a nu avea curajul schimbarii ar reprezenta un risc pentru insasi existenta natiunii romane.

De aceea, Miscarea Romania Renaste! sustine candidatura independenta a domnului Mircea Geoana la presedintia Romaniei si anunta startul campaniei de strangere de semnaturi. Avem nevoie de fiecare dintre dumneavoastra sa ne ajutati cu strangerea celor 200.000 de semnaturi necesare candidaturii domnului Mircea Geoana”, s-a anunta pe pagina organizatiei care il sustine pe Geoana, Romania Renaste.

EXCLUSIV Marcel Ciolacu l-a demolat pe Mircea Geoană în direct la România TV: „Cum ești independent?! Ți-ai făcut partid, ai candidat partidul tău, ai adunat pe toți care nu și mai găsesc loc în alte partide”

Reprezentanţii organizaţiei neguvernamentale „România Renaşte” i-au cerut, de altfel , secretar general adjunct al NATO Mircea Geoană să candideze la alegerile prezidenţiale. Liderul Mişcării România Renaşte Dumitru Borţun a făcut apel către toate forţele „democratice şi sănătoase” din ţara noastră să îl susţină pe Geonă în competiţia electorală pentru Cotroceni.

„Domnule Mircea Geoană, Mişcarea civică şi politică România Renaşte vă cere să vă înscrieţi în cursa electorală pentru cea mai înaltă funcţie în statul român. Vă solicităm, vă îndemnăm şi vă încurajăm! Nu veţi fi singur!Încă nu este prea târziu. Nu e târziu să cerem să fim guvernaţi de oameni merituoşi, a căror carte de vizită constă în valoarea profesională, probitatea morală şi dragostea de ţară. Nu e târziu să cerem să fim trataţi cu respect în calitate de cetăţeni, să cerem ca statul să se ocupe responsabil de serviciile publice la care suntem îndreptăţiţi, cum ar fi sănătatea, educaţia, accesul la justiţie. Nu e târziu să ne dorim o Românie respectată pe plan internaţional pentru capacitatea ei de a-şi promova interesele şi de a-şi respecta partenerii”, a precizat Dumitru Borţun, într-o conferinţă de presă susţinută vineri.

Acesta a mai spus că „România Renaşte” crede ferm într-o ţară reînnoită, democratică, demnă şi prosperă, care să îşi ocupe locul meritat pe scena internaţională.

„Pentru a pune în practică ceea ce ne propunem este nevoie ca România să fie condusă de un preşedinte implicat, competent şi vizionar, un profesionist cunoscut şi respectat înăuntru şi în afara ţării, o persoană care să creadă cu aceeaşi putere ca şi noi în renaşterea României. Recunoaştem preşedintele de care avem nevoie în persoana lui Mircea Geoană”, a completat Borţun.

Singurul care are o viziune transformatoare şi care va putea declanşa energiile pozitive ale naţiunii este Mircea Geoană, a conchis liderul mişcării „România Renaşte”.

Şi preşedintele Partidului România în Acţiune Mihai Apostolache a anunţat, recent, că formaţiunea a luat decizia, joi seara, de a susţine candidatura independentă a lui s ecretarul general adjunct al NATO Mircea Geoană la alegerile prezidenţiale. El a adăugăt că reprezentanţii formaţiunii pe care o conduce se vor implica în strângerea de semnături, în acţiuni de promovare a candidaturii lui Geoană.

Mircea Geoană, campanie electorală şi pe banii NATO

NATO a evitat de două ori să transmită, la solicitarea G4Media, costul vizitelor secretarului general adjunct al Alianței și să comenteze numeroasele „escale” ale acestuia în țara noastră, disproporționate față de vizitele făcute în ultimul an în orice alt stat membru. Răspunsul nu este asumat de biroul de presă al NATO sau de un alt reprezentant, ci de un oficial al Alianței: ”Secretarul general adjunct călătorește în mod regulat pentru a reprezenta NATO, inclusiv în ultimele luni în Bulgaria, Danemarca, Franța, Germania, Israel, Lituania, Luxemburg, Moldova, Norvegia, România, Marea Britanie și Statele Unite. Costurile de călătorie pentru vizitele oficiale sunt suportate de NATO, în timp ce călătoriile sale private sunt autofinanțate”.

În ultimele 12 luni, G4Media a contabilizat, din date publice, cel puțin 18 momente când Mircea Geoană a fost prezent în România și a participat atât la evenimente oficiale din partea NATO, cât și la întâlniri cu elevi, studenți și profesori, evenimente culturale, băi de mulțime, lansări de carte sau a fost prezent în direct în emisiuni televizate. Vizitele au avut loc în aproape toate marile orașe ale țării: București, Cluj-Napoca, Craiova, Constanța, Iași, Bacău, Sibiu, Oradea, Timișoara, Ploiești.

În același interval de timp, Gs-au identificat doar două vizite efectuate de secretarul general adjunct al NATO în celelalte țări ale flancului estic al Alianței (o vizită în Lituania, una în Bulgaria și nicio vizită în Polonia, Estonia, Letonia sau Ungaria).

Tot în acest timp, Mircea Geoană și-a construit o echipă de comunicare în România și este măsurat constant în sondaje drept favorit în intențiile de vot la prezidențiale. Totuși Geoană nu își asumă public că vrea să candideze, deși este străveziu acest lucru din toate acțiunile sale.

Codul de conduită pentru recrutările personalului NATO stipulează că „nu ne folosim poziția noastră în cadrul NATO sau informațiile care ne aparțin pentru a ne asigura în mod incorect un viitor loc de muncă”

Geoană şi scheleţii din dulap: Întâlnirea de taină cu Vîntu, Moscova, vila RA-APPS, dosarul Voicu, cumnatul arestat și ceasurile lui Marian Vanghelie

Mircea Geoană a ales să candideze din nou la alegerile prezidenţiale, deşi trecutul îl recomandă mai degrabă pentru pe pensie recacalculată liniştită. Piscina lui Vîntul a fost doar un episod dintre multele controvesrate ale carierei.

Dezbaterea dintre Mircea Geoană și Traian Băsescu, abia obținută de staff-ul de campanie al lui Traian Băsescu, ar fi trebuit să se desfășoare miercuri, pe 2 decembrie 2009. A fost mutată joi, pentru a include în dezbatere subiectul capturării lui Nicolae Popa la Jakarta, un apropiat al lui Sorin Ovidiu Vântu, a povestit ani mai târziu, la Digi24, Sebastian Lăzăroiu, fost membru al staff-ului de campanie al lui Traian Băsescu.

Îngrijorat de situație, miercuri seară, Sorin Ovidiu Vântu aranjează o întâlnire cu Mircea Geoană, iar un paparazzo angajat de echipa lui Băsescu l-a surprins pe candidatul la prezidențiale în fața casei mogulului. Întrebat în timpul dezbaterii despre vizită, Mircea Geoană a recunoscut în fața lui Traian Băsescu că s-a întâlnit cu Sorin Ovidiu Vântu, evenimentul scandalizând electoratul. Mircea Geoană a declarat ulterior că regretă această vizită, dar că nu ar fi reprezentat momentul decisiv al campaniei.

Geoană şi face partid din traseişti! Scandal în USR, doi deputaţi bănuiţi că ar plănui sprijinirea adjunctului NATO au fost excluşi din partid

Vizită la Moscova în 2009. Locul numărul doi în NATO pe care îl ocupă Mircea Geoană îi oferă într-o eventuală campanie electorală credibilitate și o orientare occidentală care nu poate fi contestată. Însă oficialul NATO nu a lămurit public niciodată vizita la Moscova, din primăvara anului 2009. Potrivit unor surse, în deplasarea sa privată în capitala Rusiei, Mircea Geoană s-a întâlnit în taină cu unul dintre consilierii președintelui Medvedev. Întâlnirea ar fi fost aranjată de Boris Golovin, om de afaceri cu interese în domeniul energetic în România, despre care presa a scris că ar fi ex-ofițer GRU. Vizita a fost confirmată de fostul ministru de externe Cristian Diaconescu, scrie g4media.ro.

Mircea Geoană, intermediarul lui Cătălin Voicu. Mircea Geoana, ar fi intermediat în 2006, când era președinte al Senatului, o întâlnire între vicepreședintele PSD Dolj, Maria Schutz, pe atunci cercetată penal pentru înșelăciune, și senatorul PSD, Cătălin Voicu, condamnat pentru complicitate la abuz în serviciu, potrivit unor surse.

Evenimentul Zilei a scris că Mircea Geoană îl prezentase pe Cătălin Voicu, în 2006, pesediștilor drept omul care le-ar putea rezolva problemele din justiție.

Potrivit procurorilor, în 2006 ar fi avut loc un schimb de SMS-uri între liderul PSD de atunci, Mircea Geoană, și vicepreședinta PSD Dolj, Maria Schutz. Aceasta se plângea că e cercetată penal alături de alți pesediști, iar Geoană îi răspundea, chemând-o la București. Ulterior, între cei doi are loc și o discuție telefonică, în care Mircea Geoană îi spune să vorbească cu senatorul Cătălin Voicu, îi dă numărul de telefon sugerând că senatorul PSD îi va rezolva problema.

 

Mircea Geoană, exclus de două ori din PSD. Mircea Geoană este singurul președinte PSD care a sfârșit prin a fi exclus din partid. De două ori. După ce a pierdut alegerile prezidențiale, Mircea Geoană a pierdut și șefia partidului, iar în 2011, pe fondul unui conflict cu președintele Victor Ponta, a fost exclus de Comitetul Executiv Național, cu 50 de voturi pentru, cinci împotrivă și trei abțineri. BPN al PSD decisese înlocuirea lui Mircea Geoană cu Titus Corlățean la conducerea Senatului, dar Mircea Geoană s-a opus și a intrat în conflict cu Victor Ponta, iar indisciplina lui a fost sancționată.

Totuși, Geoană a fost reprimit în partid un an mai târziu, doar ca să fie exclus din nou la finalul anului 2014, împreună cu Dan Șova și Marian Vanghelie. Aceștia lansaseră o serie de critici la adresa lui Victor Ponta și Liviu Dragnea, după pierderea alegerilor prezidențiale.

Ceasurile lui Vanghelie. După cea de-a doua excludere din PSD, Mircea Geoană a lansat împreună cu Marian Vanghelie un partid care se numea România Noastră. Platforma politică nu a înregistrat rezultate notabile. Doi ani mai târziu, adică în 2017, Mircea Geoană și Marian Vanghelie se întâlneau la tribunal. Primul dintre ei a dat o mărturie completă despre trei ceasuri scumpe, în valoare de 100.000 de euro, primite cadou de la fostul primar al sectorului 5. Procurorii spuneau că obiectele de lux au fost achiziționate de Marian Vanghelie din șpaga de 30 de milioane de euro, pentru care fostul edil a fost condamnat la 11 ani de închisoare.

Mircea Geoană a recunoscut că a primit cadourile de la Marian Vanghelie, dar a spus că nu i s-a solicitat niciun favor în schimbul lor.

”Aceste bunuri au fost dăruite martorului Geoană Mircea Dan la diferite ocazii, acesta fiind un dobânditor de bună-credință. Bunurile primite au fost supuse unor operațiuni de ascundere a originii infracționale”, au subliniat procurorii.

Anul trecut, judecătorii au decis că Mircea Geoană trebuie să returneze cele trei ceasuri, pe care s-a pus sechestru.

A stat 11 ani într-o casă RA-APPS. Mircea Geoană a locuit într-o casă RA-APPS în perioada 2004-2015. A primit locuinţa când era ministru de Externe și plătea o chirie modică, potrivit ziarului România Liberă. Între 2009 şi 2011, chiria imobilului a fost plătită de Senat ca locuinţă de protocol pentru şeful acestei instituţii. Apoi, Mircea Geoană a plătit singur chiria care a ajuns între timp la 3.200 de euro pe lună şi a tot promis în repetate rânduri că se mută pentru că îl costă prea mult.

Totuși, nu a plecat în 2012 după prima excludere din PSD, dar a fost nevoit să plece în 2015, după ce Victor Ponta l-a eliberat din funcţia de înalt reprezentant al prim-ministrului pentru promovarea proiectelor economice strategice şi de diplomaţie publică.

Vila în care a locuit familia Geoană avea 8 camere şi o suprafaţă de 246 de mp. Casa putea fi cumpărată, dar Mircea Geoană a declarat că nu își permite să plătescă preţul cerut de RA-APPS.

Cumnatul fuge de închisoare. Ionuț Costea, fostul șef al EximBank și cumnatul lui Mircea Geoană, a fost condamnat în luna mai la șase ani de închisoare, în dosarul privind reabilitarea căii ferate București-Constanța, dar nu s-a predat nici până azi. În același dosar a fost condamnat și fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu, care s-a predat în aceeași zi. Apropiații lui Costea le-au spus polițiștilor că s-ar afla la tratament în străinătate.

Potrivit procurorilor anticorupție, în perioada 2005-2017, o companie străină a plătit aproximativ 20 de milioane de euro, cu titlu de comisioane, către oficiali români sau persoane cu influență asupra acestora, în legătură cu încheierea și executarea unor contracte de reabilitare a liniei ferate. Contractul de reabilitare a fost câştigat în 2005 de asocierea de firme austriece Swietelsky – Wiebe – Takenaka.

„Chiar și în momente complicate, valorile democratice trebuie să primeze. Fără excepție, deciziile judecătorești trebuie respectate și duse la îndeplinire. Fiecare dintre noi suntem responsabili pentru deciziile luate. Eu și Mihaela vom continua să fim alături de nepoții noștri și să le oferim sprijinul de care au nevoie în aceste momente grele”, a declarat Mircea Geoană la Digi24.