Partidele politice primesc integral banii din subvenţia de la stat dacă au pe listă cel puţin 30% femei

Women for a Better Society, organizaţie non-guvernamentală care militează pentru promovarea drepturilor femeilor şi a egalităţii de şanse în societatea românească, salută adoptarea, chiar şi tacită, a unui amendament la legea privind finanţarea formaţiunilor politice din România care prevede că partidele vor primi subvenții doar dacă pe listele pentru alegerile locale și parlamentare sunt cel puțin 30% femei. Ar fi fost de dorit un vot explicit în urma unei dezbateri parlamentare consistente, dar, chiar şi în această situaţie, este bine că propunerea a trecut de prima cameră sesizată (Senatul). În acest context, se creează oportunitatea ca, în urma unui vot în până la 1 octombrie în Camera Deputaţilor, această lege să poată produce efecte începând cu alegerile parlamentare din 1 Decembrie.

„Eu mă bucur că acest proiect, născut în urma Conferinței > organizate de noi în 25 martie a.c., a fost adoptat de Senat. Le mulţumesc doamnelor care au înţeles că nu sunt relevante liniile de demarcaţie politică şi au susţinut schimbarea legislaţiei: Laura Vicol, Cristina Trăilă, Alina Gorghiu, Gabriela Firea etc. Sper că se vor mobiliza toate la Camera Deputaţilor pentru a vedea că legea produce efecte la parlamentarele din 1 Decembrie. Este important ca Puterea să nu blocheze proiectul la Camera Deputaţilor şi să avem un vot exprimat în următoarele săptămâni. Declarativ, liderii tuturor partidelor susţin că sunt de acord cu un procent mai mare de femei pe listele de partid, dar trebuie ca aceste angajamente să fie transpuse în realitate. Or, noi am văzut la alegerile locale din 9 iunie a.c. că doar 6,5% dintre primari sunt doamne şi doar 9% dintre consilierii locali sunt femei”, a declarat Ana Maria Pătru, preşedinta ONG-ului Women for a Better Society.

Aşa cum se poate uşor observa şi din statisticile rezultate după alegerile locale, dar şi din istoricul reprezentării femeilor la nivel parlamentar, în absenţa unor acte normative care să genereze anumite forme de încurajare directă sau indirectă a unor cote de gen, sistemul politic patriarhal va încerca păstrarea statu quo-ului. De altfel, este îngrijorătoare absenţa din dezbaterea publică a acestei teme a încurajării accesului femeilor la funcţii de reprezentare politică. România se clasează pe ultimul loc în UE în ceea ce privește indicele egalității de gen, cu un punctaj de 56,1 din 100 conform Indicelui Egalității de Gen 2023 realizat de Institutul European pentru Egalitate de Gen (EIGE). Scorul este cu 14,1 puncte mai mic decât cel al UE şi problema acut identificată ţine de accesul la funcţii de Putere.

Alte articole

Ana Maria Patru – O poveste de luptă și curaj în fața abuzurilor, o lecție de solidaritate pentru toate femeile

EXCLUSIV Bunica Anei Maria Pătru, fosta şefă AEP, umilită de procurorii DNA, declaraţii sfâşietoare: „Eu mor pentru copiii mei!”

„Când ai doar 17% din Parlament format din doamne şi doar şase doamne în funcţii ministeriale, este clar că nu se poate vorbi de egalitate pe acest palier politic. În acest context este important de văzut şi experienţa recentă în plan european. Vedem că nodul gordian al Comisarului european din partea României a fost desfăcut abia în momentul în care Premierul a propus o doamnă pentru respectiva funcţie. Poate, totuşi, decidenţii de la vârful partidelor politice realizează că ne aflăm în anul 2024 şi modifică legislaţia în aşa fel încât femeile chiar să fie încurajate să se implice. M-ar bucura foarte mult dacă măcar candidaţii la prezidenţiale şi-ar declara susţinerea pentru acest proiect care modifică și completează articolul 18 din Legea 334/2006 privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. De altfel, la nivelul Women for a Better Society, lucrăm la un memorandum pe care ne-am dori să-l semneze toţi candidaţii la prezidenţiale pentru viitorul ciclu electoral”, a concluzionat Ana Maria Pătru.

Nicolae Ciucă își prezintă bilanțul ca premier: salariul minim crescut cu 30%, punctul de pensie cu 24%, plafonarea prețului energiei electrice

Accesând link-ul următor, aveţi acces la înregistrarea Conferinței „Femei în politică pentru o societate mai bună” organizate la Parlamentul Românie în 25 martie 2024, acolo unde s-au pus bazele acestei colaborări politice transpartinice pentru promovarea acestei legislaţii privind prezenţa a minimum 30% femei pe listele electorale.

În ultimii trei ani, partidele politice au cheltuit 107 milioane de euro de la buget, dar pe viitor s-ar putea schimba criteriile de acordare a banilor. Pentru că legea le permite, partidele parlamentare, PSD, PNL, Uniunea Salvați România (USR) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) au păstrat în conturi pentru marea bătălie electorală din 2024 bani din subvențiile anilor trecuți.

Senatul a adoptat tacit, marţi, propunerea legislativă pentru modificarea si completarea art. 18 din Legea 334/2006 privind finaţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.

Partidele trebuie să aducă femei în prim-plan

Senatul României a adoptat marţi iniţiativa legislativă prin care partidele vor primi integral banii din subvenţia de la stat doar dacă pe listele pentru alegerile locale şi parlamentare sunt cel puţin 30% femei.

Legea merge acum la Camera Deputaţilor pentru votul final. „Spun deja de ani de zile: cu cât mai multe femei în politică, cu atât mai bine. Din păcate, suntem pe penultimul loc în Europa în ceea ce priveşte cotele de gen.

Egalitatea de şanse e condiţie inclusiv pentru aderarea României la OCDE. Femeile reprezintă 52% din populaţia ţării, dar prezenţa lor în politică rămâne slabă. Ştiţi ce înseamnă asta? Politicile publice sunt făcute, în mare parte, fără experienţa femeilor. Domenii precum sănătatea, educaţia sau justiţia au nevoie de perspectiva femeilor”, spune ministrul Justiţiei, Alina
Viorica Dăncilă ar putea candida la alegerile parlamentare din partea partidului lui Cristian Terheș (surse)

Aceasta face apel la toţi colegii săi parlamentari din Camera Deputaţilor să încurajeze cu fapte concrete participarea femeilor în viaţa politică şi să dea un vot pozitiv acestui proiect de lege.

Cum se finanţează partidele politice de la buget. Ce spune legea

Potrivit prevederilor art. 3 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată, activităţile partidelor politice pot fi finanţate şi din subvenţii acordate de la bugetul de stat.

Partidele primesc integral banii din subvenţia de la stat dacă au pe listă cel puţin 30% femei

În conformitate cu prevederile art. 18 alin. (2) din Legea nr.334/2006, republicată, suma alocată anual partidelor politice nu poate fi mai mare de 0,04% din veniturile prevăzute în bugetul de stat. Pentru partidele politice care promovează femei pe listele electorale, pe locuri eligibile, suma alocată de la bugetul de stat va fi majorată proporţional cu numărul mandatelor obţinute în alegeri de candidaţii femei.

Subvenţiile de la bugetul de stat se acordă în funcţie de următoarele criterii:

Numărul de voturi primite la alegerile generale pentru Camera Deputaţilor şi Senat;
- Numărul de voturi primite la alegerile generale pentru autorităţile administraţiei publice locale.

Începând cu anul 2008, partidele politice primesc subvenţii de la bugetul de stat prin bugetul Autorităţii Electorale Permanente, în proporţiile menţionate la art.19 şi art. 20 din Legea nr.334/2006, astfel::

75% din bugetul anual acordat partidelor politice vor fi împărţite partidelor politice, proporţional cu numărul de voturi primite la alegerile parlamentare, respectiv media voturilor valabil exprimate pentru Camera Deputaţilor şi Senat, dacă au realizat pragul electoral;
25% din bugetul anual acordat partidelor politice vor fi împărţite partidelor politice, proporţional cu numărul de voturi valabil exprimate, primite la alegerile locale pentru alegerea consilierilor judeţeni şi consilierilor din cadrul municipiului Bucureşti, dacă au obţinut cel puţin 50 de mandate de consilier judeţean şi de consilier din cadrul municipiului Bucureşti.

În cazul alianţelor politice sau electorale, subvenţia se va împărţi între membrii alianţei după numărul de mandate obţinute.

Subvenţia de la bugetul de stat se varsă lunar, în prima decadă a lunii, în contul fiecărui partid, prin bugetul Autorităţii Electorale Permanente.

Potrivit prevederilor art.25 alin.(1) din Legea nr.334/2006, veniturile care provin din subvenţii de la bugetul de stat se pot utiliza exclusiv la:

(1) Veniturile care provin din subvenţii de la bugetul de stat pot avea următoarele destinaţii:

Cheltuieli materiale pentru întreţinerea şi funcţionarea sediilor;
Cheltuieli de personal;
Cheltuieli pentru presă şi propagandă;
Cheltuieli privind organizarea de activităţi cu caracter politic;
Cheltuieli de deplasare în ţară şi străinătate;
Cheltuieli pentru telecomunicaţii;
Cheltuieli cu delegaţiile din străinătate;
Cheltuieli cu cotizaţiile datorate organizaţiilor politice internaţionale la care este afiliat partidul politic;
Investiţii în bunuri mobile şi imobile, necesare activităţii partidelor respective;
Cheltuieli de protocol;
Cheltuieli de birotică;
Cheltuieli cu comisioane bancare;
Cheltuieli cu chiriile şi utilităţile sediilor;
Cheltuieli de întreţinere şi reparaţii auto;
Cheltuieli cu prime de asigurare;
Cheltuieli de transport;
Cheltuieli cu combustibili şi carburanţi.

Autoritatea Electorală Permanentă poate să suspende temporar acordarea subvenţiei de la bugetul de stat, dacă, în urma controalelor efectuate la partidele politice, constată abateri în aplicarea dispoziţiilor legale din Legea nr.334 din 2006.

Bani publici pentru partidele politice

În România, partidele parlamentare primesc subvenții financiare de la bugetul de stat. Sumele se acordă proporțional cu rezultatele de la alegerile locale și parlamentare.

În ultimii patru ani, au primit subvenții de la bugetul public PSD, PNL, USR, AUR, Pro România și PMP.

După ultimele alegeri, din 2020, banii pentru partide din subvențiile de la buget – pentru perioada 2021-2023 – s-au împărțit astfel:

Partidul Social Democrat (PSD) – 55,4 milioane de euro.
Partidul Național Liberal (PNL) – 47 milioane de euro.
Uniunea Salvați România (USR) – 24,4 milioane euro.
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) – 11 milioane de euro.
Partidul Mișcarea Populară (PMP) – 2,4 milioane de euro.
Partidul Pro România – 1,8 milioane de euro.
Total subvenții 2021-2023: 142,4 milioane de euro.

Urmarește RomaniaTV.net și pe