Președintele Klaus Iohannis a convocat, pentru 19 septembrie 2024, o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) la Palatul Cotroceni, începând cu ora 13:00.
Printre subiectele principale de pe ordinea de zi se numără analiza detaliată a conflictului în desfășurare din Ucraina și implicațiile acestuia pentru România, precum și planul de înzestrare a Armatei Române pentru perioada 2025-2034.
Ședința CSAT va aborda impactul agresiunii rusești asupra Ucrainei, evaluând cum această situație afectează securitatea națională și regională. De asemenea, se va discuta despre oportunitățile și provocările oferite de noul context geopolitic pentru consolidarea Parteneriatului Strategic cu Republica Moldova, precum și despre asigurarea ireversibilității parcursului european al României.
Un alt punct important pe agenda ședinței este Planul Național de Implementare a Pactului Civil în domeniul Politicii de Securitate și Apărare Comună. Această analiză se va intersecta cu discuțiile actuale despre modernizarea forțelor armate române, în contextul recentelor incidente de securitate.
Convocarea CSAT vine într-o perioadă de intensificare a discuțiilor privind capacitatea României de a răspunde amenințărilor aeriene. Recent, o dronă rusească a pătuns pe teritoriul național, provocând îngrijorări legate de lipsa de instrumente legale și tehnice pentru a preveni astfel de incidente.
Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a explicat că drona nu a fost considerată o amenințare iminentă, motiv pentru care nu a fost distrusă. Totodată, președintele Comisiei de Apărare din Senat, Nicoleta Pauliuc, a subliniat că intrarea dronei rusești în spațiul aerian românesc reprezintă o vulnerabilitate semnificativă și a subliniat necesitatea adoptării unor legi care să permită armatei să gestioneze astfel de situații.
În contextul acestor preocupări, premierul Marcel Ciolacu a declarat miercuri că orice dronă care ar pătrunde pe teritoriul național cu intenția de a lovi o țintă va fi doborâtă imediat.
Incidentele frecvente cu drone rusești care se prăbușesc pe teritoriul României au scos în evidență o problemă legislativă majoră care împiedică reacția adecvată din partea Armatei Române.
Conform legislației actuale, forțele armate ale României nu au permisiunea de a trage asupra dronelor inamice, datorită unor reglementări restrictive care limitează utilizarea armamentului doar în poligoane și centre de instrucție.
Astfel, deși Ministerul Apărării Naționale (MApN) are autoritatea de a interzice zborul dronelor care transportă explozibili, nu dispune de cadrul legal necesar pentru a utiliza efectiv armamentul în afara exercițiilor și testărilor.
De mai bine de un an, România se confruntă cu incidente provocate de dronele rusești care pătrund în spațiul său aerian și terestru, dar nu s-au făcut demersuri legislative pentru a adapta legea astfel încât aceasta să permită reacții adecvate.
Astfel, lipsa unei legislații corespunzătoare a lăsat Armata Română într-o poziție vulnerabilă, fără capacitatea de a oferi o ripostă militară eficientă împotriva acestor amenințări aeriene.