Kelemen Hunor: Nu vreau să fac acum un inventar al mandatului lui Klaus Iohannis, dar dezamăgirea e la fel de mare cum era şi aşteptarea. ce spune de Viktor Orban

Preşedintele UDMR Kelemen Hunor afirmă că actualul şef al statului „a avut multe voturi din partea comunităţii maghiare”, el precizând că este dezamăgit de prestaţia acestuia ca preşedinte al ţării. „Dezamăgirea e la fel de mare cum era şi aşteptarea”, este de părere Kelemen Hunor.

Liderul UDMR este de părere că „un inventar” al mandatului preşedintelui Klaus Iohannis ar trebui făcut după încheierea alegerilor din acest an. Kelemen remarcă însă să pe cât de multe speranţe a avut de la actualul preşedinte, pe atât este de dezamăgit.

Rareş Bogdan somează Comisia Europeană să scadă facturile românilor la iarnă: „Sunt sumpiri nepermise!”

„Eu, ce văd, ce simt, şi asta cred că vede toată lumea, o dezamăgire faţă de această perioadă de zece ani a fost o aşteptare foarte mare, foarte mare şi realizările, rezultatele nu sunt pe măsură. Şi atunci, dezamăgirea e la fel de mare cum era şi aşteptarea. Speranţa a fost foarte, foarte mare, speranţa legată de persoana lui Iohannis”, a mărturisit Kelemen Hunor, invitat în emisiunea Insider Politic, la Prima TV.

Liderul maghiar a subliniat că Iohannis „a avut multe voturi din partea comunităţii maghiare”.

Kelemen Hunor remarcă neîncrederea oamenilor în instituţiile statului, pe motiv că „au fost batjocoriţi mult prea mult timp”.

„Oamenii nu au încredere în instituţiile statului, fiindcă au fost batjocoriţi mult prea mult timp. Statul nu are încredere în cetăţeni, tot timpul spune: ”Dom-le eşti vinovat, încă nu te-am prins, dar urmează”. Te urmăreşte, vrea să pună mâna pe tot, vrea să controleze totul şi această lipsă de încredere generează o grămadă de probleme. trebuie să redăm oamenilor speranţa că se poate construi din România o ţară mai bună”, adaugă preşedintele UDMR.

Kelemen Hunor explică de ce a revenit asupra deciziei de a candida la Preşedinţie după ce afirmase că nu va mai face acest lucru: Rămâi izolat, nu poţi să ridici anumite probleme, anumite subiecte, nu poţi să arăţi preocupările comunităţii tale

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, explică de ce a revenit asupra deciziei privind o candidatură la Preşedinţia României şi de ce candidează după ce afirmase că nu va mai candida. Reprezentantul UDMR, care intră pentru a patra oară în cursa pentru preşedinţia României, explică faptul că, dacă alegerile ar fi fost decalate, şi-ar fi menţinut decizia. „Trebuie să ţii cont de context şi trebuie să ţii cont de voinţa comunităţii politice pe care o conduci”, argumentează reprezentantul comunităţii maghiare.

„Cred că aici (în emisiunea Insider Politic – n.r.) am spus prima dată că nu mă mai interesează, nu mă ambiţionează (o candidatură la funcţia supremă în stat – n.r.). colegii mi-au dat sarcină şi când eşti preşedintele UDMR părerile tale, indiferent cât de argumentate sunt, sigur rămân extrem de importante, dar ai o responsabilitate faţă de comunitatea ta. Şi fiind aceste alegeri foarte apropiate, în trei duminici, prezidenţiale, parlamentare, iarăşi prezidenţiale au zis că trebuie să duc eu această misiune şi eu am acceptat argumentele lor şi am pus în paranteză opţiunea mea, sau dorinţa mea sau punctul meu de vedere fiindcă eu fac, în acest moment, a patra oară intru în această competiţie, ştiu cu ce se mănâncă, ştiu cum se face”, a afirmat Kelemen Hunor în emisiunea Insider Politic, difuzată sâmbătă de Prima Tv.

Kelemen Hunor, prima reacţie după anunţul comasării alegerilor: „Nu va schimba nimic. Comunitatea maghiară trebuie să câştige cât mai multe posturi în administraţia locală”

Liderul UDMR a precizat că, atunci când a anunţat că nu va mai candida la preşedinţia României, a crezut că alegerile pentru funcţia supremă în stat vor fi decalate.

„Dacă ar fi fost în septembrie, găseam o altă soluţie şi aveam timp să facem două campanii diferite. Trebuie să ţii cont de context şi trebuie să ţii cont de voinţa comunităţii politice pe care o conduci. (…) dacă nu ai candida, de fapt rămâi izolat.  Rămâi izolat, nu poţi să ridici anumite probleme, anumite subiecte, nu poţi să arăţi preocupările comunităţii tale, alegătorilor tăi şi din acest punct de vedere este logic că avem candidat la prezidenţiale”, a explicat Kelemen.

Kelemen Hunor, întrebat dacă premierul maghiar Viktor Orban este un model pentru el: Nu există un model politic pe care poţi să-l aplici în România, să aduci din altă parte, indiferent de unde aduci/ Cum îl caracterizează pe Orban

Preşedintele Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, Kelemen Hunor, afirmă, întrebat dacă premierul ungar Viktor Orban îi este model din punct de vedere politic, că „nu există un model politic pe care poţi să îl aplici în România, să aduci din altă parte, indiferent de unde aduci”. Kelemen are cuvinte elogioase la adresa prim-ministruluiUngariei, susţinând că acesta este, printre altele, ”un om cu viziune”.
„Eu nu am căutat model politic şi nici nu voi căuta, fiindcă nu există un model politic pe care poţi să îl aplici în România, să aduci din altă parte, indiferent de unde aduci. Viktor Orban este un om curajos, un om care riscă foarte mult, un om cu viziune, un om care, când a preluat puterea, a schimbat regimul, nu numai a înlocuit foştii miniştri cu actualii miniştri sau cu echipa de atunci şi, bineînţeles, este un om care pune pe primul loc interesele Ungariei. Deci, din acest punct de vedere, sigur că sunt foarte multe lucruri de discutat, dar nu poţi să aduci în România un model de nicăieri. Am un respect pentru Viktor Orban, pentru ceea ce face, dar asta e o chestie şi e altceva unde cauţi modele”, a afirmat Kelemen Hunor la Prima TV, în emisiunea Insider Politic.

El spune că Orban nu face jocurile Rusiei, ci pe ale Ungariei, catalogând drept „o prostie” afirmaţiile celor care îl numesc „un pion al Moscovei”.

Kelemen spune că, dacă a fi ales preşedinte al României, nu ar face vizite de stat la Moscova atâta vreme cât Rusia este un stat agresor.

„Astăzi nu e cazul. Categoric, când nu e război, dacă Rusia nu e un stat agresor, atunci şi România şi statele membre şi Uniunea Europeană, aşa cum a făcut înainte de război, trebuie să aibă o relaţie absolut normală şi cu Rusia. Dar nu suntem în situaţia asta”, adaugă liderul UDMR. El apreciază că războiul din Ucraina „nu se va termina mâine-poimâine, din păcate”.

Preşedintele UDMR: Cred că cea mai serioasă problemă a României e cea demografică. Dacă continuăm trendul, peste 20 de ani vom avea o ţară mare, frumoasă, sigură şi goală

Candidatul UDMR pentru funcţia de preşedinte al ţării, Kelemen Hunor, consideră că principala problemă a României este cea demografică. „Dacă continuăm trendul, peste 20 de ani vom avea o ţară mare, frumoasă, sigură şi goală”, spune Kelemen, subliniind că „dacă nu găsim un răspuns foarte, foarte bun la problemele demografice, putem construi câte autostrăzi vrem”, arătând că nu vor exista beneficiari ai acestor realizări.

„Problemele demografice sunt extrem de serioase. Nimeni nu vrea să vorbească despre aceste probleme. Dacă continuăm trendul, peste 20 de ani vom avea o ţară mare, frumoasă, sigură şi goală, fiindcă până astăzi au plecat peste cinci milioane de oameni din ţară şi trendul încă nu s-a oprit. Plus natalitatea e o problemă”, a afirmat Kelemen Hunor la Prima Tv, în emisiunea Insider Politic, difuzată sâmbătă,.

El consideră că plecările masive din ţară şi scăderea ratei natalităţii înseamnă că România va avea probleme chiar mai repede de 20 de ani.

„Dacă nu găsim un răspuns foarte, foarte bun la problemele demografice, putem construi câte autostrăzi vrem, putem construi ce dorii dumneavoastră. Rămâne o problemă: şi unde vor fi cetăţenii, unde vor fi oamenii? Eu, când vorbesc de problemele demografice, chiar cred că e cea mai serioasă problemă”, adaugă liderul UDMR.

El consideră că rezolvarea acestei probleme ţine de neîncrederea între stat şi oameni.
„Dacă ai bani, dacă ai firme poţi să construieşti orice în lumea de azi, nu asta e problema. Dar pentru cine construieşti? Politica este pentru oameni, nu pentru autostrăzi”, mai afirmă Kelemen.
Acesta susţine că nu este şi „nu poate fi” un om politic de stânga, dar este un om empatic, care crede în dialog, în solidaritate şi în „căutarea binelui comun”.