EXCLUSIV Prețuri fantasmagorice la unul dintre cele mai spectaculoase obiective turistice din vestul României. Apa de 0,5 l și doza de Cola de 0,33 l costă 10 lei, iar doza de Fanta de 0,33 l costă 20 de lei

Deva nu abundă în obiective turistice, dar clădirile impozante și pline de istorie, statuile personalităților care au marcat istoria acestei țări și parcurile extraordinar de curate, îngrijiite și animate te îmbie să-ți petreci măcar câteva ore în orașul cunoscut mai degrabă ca „fabrica de gimnaste„.

Majoritatea turiștilor nu poposesc prea mult în Deva, ci, mai degrabă, o tranzitează în drum spre mormântul părintelui Arsenie Boca de la Prislop sau în drum spre celebrele Grădini ale lui Zoe de lângă Simeria.

Citeste si EXCLUSIV Mica Romă, oraşul din care „a răsărit soarele românilor”. Locul încărcat de magie pe care orice român care se pretinde patriot ar trebui să-l viziteze măcar o dată în viaţă

Cum ajungi la cetatea medievală din Deva

Totuși, un loc merită cu prisosință vizitat în Deva, iar acesta este cetatea medievală care se înalță semeață pe un deal din nordul orașului, care, la origini, a fost un con vulcanic. Este una dintre cele mai importante fortificaţii din Evul Mediu din Transilvania.

La cetate se poate ajunge și pe jos, pe scări, prin pădure, traseul fiind de aproximativ 20-30 de minute, dar și cu telecabina dată în folosință în luna martie a anului 2024. Asta dacă telecabina este funcțională. Căci telecabina de 4 milioane de euro, cu o capacitate de 30 de persoane, s-a defectat în mai multe rânduri în cele câteva luni de când a fost pusă în funcțiune.

În cazul nefuncționării, rămâne, totuși, traseul prin pădure. Ba, chiar, sunt patru trasee, trei putând fi parcurse pe jos, al patrulea cu mașina. Asta dacă nu te temi prea mult de vipere.  Toate cele patru trasee pornesc din Parcul Central.

Totuși, dacă ai noroc să funcționeze telecabina, vei avea parte de peisaje cu totul și cu totul spectaculoase. Un bilet dus-întors pentru adulți costă 20 de lei. Pentru copiii sub 14 ani și pensionari, prețul este la jumătate. Iar persoanele cu dizabilități au acces gratuit.

Nu există niciun ghișeu de la care să îți achiziționezi bilete, ci doar două automate care, uneori, mai dau erori. În sensul în care nu îți eliberează nici biletul, nici banii introduși sau restul, dacă ai introdus o sumă mai mare.

În acest caz, tot ce ai de făcut va fi să suni la numărul de pe display-ul automatului de bilete, iar persoana care îți va răspunde va restarta sistemul și vei putea relua tot procesul de achiziționare a biletelor de la început, de data asta fără să mai întâmpini probleme.

Prețuri fantasmagorice la apă și băuturi răcoritoare la Cetatea Devei

Iar dacă, așteptând la coadă la bilete sau la coadă la telecabină ți se face sete, ei, bine, în imediata vecinătate ai și două automate cu băuturi răcoritoare și apă.

Sigur, prețurile nu sunt pentru omul de rând, dar când setea e mare, nu te mai uiți că o apă la jumate costă 10 lei, iar o doză de Fanta, de 0,33 l, este nici mai mult, nici mai puțin de 20 lei.

„Fabrica de gimnaste” de la Deva

Și cât aștepți telecabina care te va duce la cetate, aruncă-ți o privire în stânga. Aici, în imediata vecinătate a punctului de urcare către cetate, se află „fabrica de gimnaste„. Sala nu poate fi vizitată, accesul nu este permis nici măcar în curte.

Citeste si EXCLUSIV Locul binecuvântat din România în care te simţi ca în braţele lui Dumnezeu. Legendele stranii care circulă în jurul acestui loc

Însă, privind prin gard, te poți duce cu câteva decenii în urmă și le poți „vedea” cu ochii minții pe Nadia Comăneci, pe Lavinia Miloșovici, pe Simona Amânar, pe Gina Gogean, pe Andreea Răducan sau pe Maria Olaru, dar și cuplurile de antrenori Mariana Bitang/Octavian Bellu, Marta și Béla Károlyi străbătând aleea care duce către sală.

Iar în părculețul din fața sălii, se află se Aleea Gimnastelor, unde pot fi admirate busturile a 11 gimnaste și 4 antrenori care, de-a lungul anilor, au scris istoria acestui sport.

Cetatea Devei, o istorie zbuciumată

Cetatea Devei, construită în secolul al XIII-lea și atestată documentar la 1269, are o arhitectură în spirală. Ea oferă o panoramă strategică pe mare parte din Valea Mureșului, Valea Streiului, până departe, spre sud, în Ținutul Pădurenilor.

În 1269, cetatea apare menţionată într-un act al tânărului rege Ştefan, fiul lui Bela al IV-lea. El face o donaţie unui conte valah pentru vitejia arătată în lupta purtată sub zidurile Cetăţii Deva. În 1444, Iancu de Hunedoara va primi în stăpânire Cetatea Devei cu toate bogăţiile sale: 56 de sate şi mine de aur, potrivit gohunedoara.com

Principele Gabriel Bethlen construiește în cetate, în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, un bastion care servea drept închisoare şi loc de tortură, iar la baza sa, ridică un palat în stil renascentist.

Împăratul habsburg Iosif a vizitat Deva de două ori. Un an mai târziu după ultima sa vizită, în 1784, avea să izbucnească răscoala condusă de Horea, Cloşca şi Crişan. În acel moment, Cetatea Devei devine loc de refugiu şi apărare pentru nobilii maghiari. Cronicile vremii menționează lupte aprige între garnizoana imperială şi transilvănenii răzvrătiţi.

În 1800 contele Mitrowsky, comandantul militar al Transilvaniei, decide că fortăreața nu mai corespunde cerinţelor militare moderne, așa că aceasta își pierde scopul militar. Ca urmare, tâmplăria cetăţii a fost demontată și scoasă la licitaţie. În 1817, împăratul Francisc I şi soţia sa vizitează Transilvania și, impresionaţi de frumuseţea locului, alocă fonduri pentru reconstruirea cetății.

Lucrările au fost finalizate în jurul anului 1830. În august 1849, o puternică explozie, produsă la magazia cu praf de puşcă, a ucis o parte dintre soldați și distrus cea mai mare parte din construcţie. Astăzi cetatea este restaurată, lucrările fiind realizate cu fonduri europene.