Cutremur cu magnitudine 5.5 în zona Vrancea. S-a simţit şi la Bucureşti. Update: Magnitudinea a fost revizuită la 5.4

UPDATE: Institutul Naţional pentru Fizica Pământului a revizuit din nou datele cutremurului.
”În ziua de 16.09.2024, 17:40:22 (ora României), s-a produs în ZONA SEISMICA VRANCEA, BUZAU un cutremur semnificativ cu magnitudinea 5,4, la adâncimea de 126,8 km. Cutremurul s-a produs la 56km NV de Buzau, 58km SE de Sfantu-Gheorghe, 59km E de Brasov, 67km V de Focsani, 69km N de Ploiesti, 97km NE de Targoviste”, a transmis INFP.

Cutremur în România.În ziua de 16 Septembrie 2024, la ora 17:40:18 (ora locală a României), s-a produs în ZONA SEISMICA VRANCEA, BUZAU un cutremur semnificativ cu magnitudinea (EWS) M 5.5, la adâncimea de 152.5 km, anunţă INFP.

UPDATE: ”Până în acest moment nu avem solicitari cu privire la situaţii de urgenţă cauzate de cutremur. Cu toate acestea, comanda ISU Buzău a dispus misiuni de recunoaştere în Buzău, Râmnicu Sărat, Nehoiu şi Pătârlagele, unde 3 autospeciale de primă intervenţie si comandă (APIC) patrulează  pentru a identifica posibile situaţii de urgenţă”, a transmis ISU Buzău.

UPDATE: Cutremurul s-a simţit în mai multe zone din ţară.

Alte articole

Cutremur în zona Vrancea. Ce magnitudine a avut seismul de vineri şi în ce oraşe s-a simţit

Risc de cutremure. O zona din România ar putea fi zguduită de cutremure semnificative

Ministerul Afacerilor Interne a anunţat că pompierii efectuează recunoaşteri în teren pentru a identifica posibile pagube materiale.

Deocamdată nu au fost primite apeluri la 112 pentru a semnala probleme.

Când ar putea avea loc următorul cutremur major în România. Gheorghe Mărmureanu: „Românii ar trebui să se obișnuiască cu seismele”

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 52km SE de Sfantu-Gheorghe, 54km E de Brasov, 62km NV de Buzau, 70km V de Focsani, 72km N de Ploiesti, 97km NE de Targoviste.

„Da, este cel mai mare seism din acest an, cutremurul a avut magnitudinea de 5,2 la adancimea 140 km si intesitatea de 5 grade… Nu stim daca o sa vina replici, deocamdata monitorizam si vedem care este evolutia. Magnidtudinea este aceeasi oriunde, si la polul sud, intesitatea este marimea care arata efectul la distante fata de epicentru, sa nu incuracam pentru ca oamenii se sperie, la Bucuresti este posibil sa fi fost de 4, masuram, acum facem analizele, la fiecare punct si revenim cu informatii”, a declarat directorul INFP Constantin Ionescu, în exclusivitate la România TV.

Sfaturi utile în cazul unui cutremur. Iată cum ne recomandă specialiștii să reacționăm în aceste situații de tensiune:

• Trebuie să căutăm rapid un loc sigur unde să ne adăpostim.
  Trebuie să evităm ferestrele, ușile sau obiectele care se pot prăbuși.
  În cazul în care ne aflăm în casă, să ne așezăm sub o masă sau un birou solid.

Gheorghe Mărmureanu dezvăluie ce s-ar întâmpla cu marile baraje din România în cazul unui mare cutremur: „Am reluat calculele şi am corectat”

Mărmureanu, cunoscut pentru contribuțiile sale semnificative în domeniul seismologiei, a discutat despre starea barajelor Bicaz și Vidraru, precum și a Centralei Nucleare de la Cernavodă.

Rezistența barajelor Bicaz și Vidraru

Referindu-se la Barajul Bicaz, Gheorghe Mărmureanu a declarat că inițial nu s-a luat în calcul rezistența la cutremure în momentul construcției. Totuși, ulterior, acesta a recalculat structura de rezistență, asigurând că barajul poate face față unui seism puternic.

”De Barajul Bicaz, din județul Neamț, eu m-am ocupat de aspectul fizic al problemei. Când a fost construit, nu s-a pus problema cum va rezista la un cutremur, ei au făcut calculul pentru presiunea apei, nu a unui seism. Apoi m-au consultat, am reluat calculele și am corectat gradul de rezistență. Am preluat și Barajul Vidraru din județul Argeș. Pot garanta că barajele sunt construite să reziste la cutremure de peste 8,5 grade, deși în România nu au fost înregistrate chiar atât de mari.”

Mărmureanu a subliniat, de asemenea, că seismele din Turcia nu afectează România datorită direcției în care acestea se propagă: ”Cutremurele din Turcia noroc că nu afectează absolut deloc România, ci Africa, de la Istanbul cutremurul virează la stânga, nu spre noi. Noi avem Vrancea noastră, este suficient!”.

Centrala de la Cernavodă

Gheorghe Mărmureanu a evidențiat și colaborarea sa cu experți americani pentru proiectarea Centralei de la Cernavodă, menționând că aceasta este bine echipată pentru a face față cutremurelor de mare magnitudine:

”Am lăsat în urma mea multe lucruri durabile, am lucrat și la Centrala de la Cernavodă, am colaborat pentru acest proiect cu americanii, este foarte rezistentă la cutremure, am făcut sute de studii și de calcule. Este proiectată să reziste și la un cutremur cu magnitudinea maximă înregistrată în România, de 7,5 grade pe scara Richter.”

El a explicat și motivele pentru care Dobrogea, unde este amplasată centrala, este considerată cea mai sigură zonă din punct de vedere seismic:

”Dobrogea, desigur, în această zonă nu au fost niciodată seisme grave, de aceea a și fost construită aici Centrala de Cernavodă, tocmai ca să nu fie pusă în pericol, în caz de un cutremur foarte puternic.”

Previziuni și sfaturi pentru viitor

Mărmureanu a vorbit și despre activitatea seismică din România, subliniind că, deși anul 2024 este unul activ seismic, nu se așteaptă un cutremur de mare magnitudine în viitorul apropiat:

”Eu sunt om de ştiinţă, fac calcule, colaborez cu cei mai mari seismologi, suntem în legătură permanent, chiar dacă am ieșit la pensie. Ar trebui să ne obişnuim cu seismele, deja suntem ca în Japonia, ziua şi cutremurul, sunt sute în România, pe an, dar multe sunt foarte mici, nu avem cum să le percepem. Dar staţi liniştiţi, sunt mici zgâlţâieli, nu vă panicaţi! Un cutremur mare nu se prevede în următorii ani, conform calculelor mele.”

În ceea ce privește comportamentul în timpul unui cutremur, Mărmureanu a oferit câteva sfaturi esențiale pentru a ne proteja viața:

”Nu intrați în panică, panica vă face să luați decizii care vă pot pune viața în pericol. Actorul Toma Caragiu nu murea la cutremurul din 4 martie 1977, dacă rămânea în apartamentul său. A fost găsit pe scările imobilului, sub dărâmături. Oricum, nu ai mare lucru ce să faci, când totul se zgâlțâie, decât să aștepți. Apoi cobori din apartament sau din hotel unde ești, îți iei din cameră actele, banii, cardul, o haină în plus și te îndepărtezi de toate clădirile înalte, căci se pot produce replici puternice.”

Declarațiile seismologului Gheorghe Mărmureanu oferă o perspectivă clară și bine fundamentată asupra riscurilor seismice și a măsurilor de protecție a infrastructurilor critice din România.

Citeşte şi: Avertisment pentru şoferi: gheaţă şi ninsori pe Transalpina la final de primăvară. DN 67C a fost închis între Rânca şi Obârşia Lotrului VIDEO

Cutremure în 2024

10 august 2024 – Un cutremur cu magnitudinea 4,7 s-a produs la ora locală 23:46, în judeţul Arad, zona Banat, potrivit informaţiilor publicate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP). Seismul a avut loc la adâncimea de cinci kilometri (km) în apropierea următoarelor oraşe: 59 km este de Arad, 68 km vest de Deva, 72 km vest de Hunedoara, 77 km nord de Reşiţa.

6 august – Un cutremur mediu, cu magnitudinea 4,1, s-a produs la ora locală 16:04, în judeţul Vrancea, zona seismică Vrancea, potrivit datelor publicate de INCDFP. Seismul a avut loc la adâncimea de 140 kilometri, în apropierea oraşelor: 43 km vest de Focşani, 66 km nord de Buzău, 67 km est de Sfântu-Gheorghe, 80 km est de Braşov, 95 km sud de Bacău, 97 km sud-vest de Bârlad şi 99 km nord-est de Ploieşti.

1 august – Un cutremur cu magnitudinea 4,4, revizuită de la 4,1, s-a produs la ora locală 15:09, în zona seismică Vrancea, judeţul Vrancea, potrivit informaţiilor publicate de INCDFP. Şi adâncimea la care a avut loc cutremurul a fost revizuită în scădere la 128,8 km, de la 140 km anterior.Seismul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 38 km vest de Focşani, 55 km nord de Buzău, 75 km est de Sfântu-Gheorghe, 85 km est de Braşov, 93 km nord-est de Ploieşti, 99 km sud-est de Bârlad.

7 mai – Un cutremur cu magnitudinea 4,1 s-a produs la ora 18:32, în judeţul Buzău, potrivit INCDFP. Seismul a avut loc la adâncimea de 140 kilometri (km) în apropierea următoarelor oraşe: 44 km vest de Focşani, 51 km nord de Buzău, 72 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 80 km est de Braşov şi 86 km nord-est de Ploieşti, potrivit sursei citate.

29 februarie – Un cutremur cu magnitudinea 4,2 grade pe Richter s-a produs, la ora locală 11:25, în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău, potrivit informaţiilor publicate de INCDFP. Seismul s-a produs la adâncimea de 140 km, în apropierea următoarelor oraşe: 57 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 59 km vest de Focşani, 60 km nord-vest de Buzău, 64 km est de Braşov şi 80 km nord-est de Ploieşti.

15 ianuarie – Un cutremur cu magnitudinea 4,3 grade s-a produs la ora 11:01, în zona seismică Vrancea, judeţul Vrancea, la adâncimea de 80 de kilometri în apropierea următoarelor oraşe: 44 km vest de Focşani, 66 km est de Sfântu-Gheorghe, 73 km nord de Buzău, 81 km est de Braşov, 88 km sud de Bacău şi 93 km sud-vest de Bârlad.

Cutremure în 2023

4 decembrie – Un cutremur cu magnitudinea 4,8 s-a produs la ora 0:05, în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău, la adâncimea de 132,5 kilometri (km) în apropierea următoarelor oraşe: 54 km nord-vest de Buzău, 57 km vest de Focşani, 63 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 68 km est de Braşov şi 77 km nord-est de Ploieşti.

10 noiembrie – Un cutremur cu magnitudinea 4,3 s-a produs la ora 19:48 în judeţul Gorj. Seismul a avut loc la o adâncime de 15 km la 14 km Nord-Vest de Târgu Jiu, 68 km Nord-Est de Drobeta-Turnu Severin, 70 km Sud de Hunedoara, 85 km Sud de Deva şi 96 km Vest de Râmnicu Vâlcea.

25 octombrie – Un seism cu magnitudinea 4,2 s-a produs la ora locală 9:25, în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău. Seismul a avut loc la adâncimea de 140 kilometri în apropierea următoarelor oraşe: 56 kilometri sud-est de Sfântu-Gheorghe, 57 km nord-vest de Buzău, 58 km est de Braşov, 68 km vest de Focşani, 70 km nord de Ploieşti, 97 km nord-est de Târgovişte.

16 septembrie – Un cutremur cu magnitudinea 4,2 s-a produs la ora locală 9:16, în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău, la adâncimea de 130,7 km în apropierea următoarelor oraşe: 56 km nord-vest de Buzău, 58 km nord-est de Sfântu-Gheorghe, 62 km est de Braşov, 64 km vest de Focşani şi 73 km nord-est de Ploieşti.

21 august – Un cutremur cu magnitudinea 4,5 s-a produs la ora 0:39, în Oltenia, judeţul Gorj, la adâncimea de 14 km în apropierea următoarelor oraşe: 10 km nord de Târgu Jiu, 73 km sud-est de Hunedoara, 76 km nord-est de Drobeta-Turnu Severin, 84 km vest de Râmnicu Vâlcea, 87 km sud de Deva şi 98 km sud-vest de Sibiu. Acesta a fost urmat, la ora 1:00, de o replică de magnitudine 2,6 pe Richter, la adâncimea de 14,4 km.

30 iulie – Un cutremur cu magnitudinea 4,1 s-a produs la ora 7:20, în zona seismică Vrancea, judeţul Vrancea, la adâncimea de 123,1 km în apropierea următoarelor oraşe: 38 km vest de Focşani, 66 km nord de Buzău, 72 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 85 km est de Braşov, 92 km sud-vest de Bârlad şi 93 km sud de Bacău.

7 iulie – Un cutremur cu magnitudinea 4,1 pe Richer s-a produs, la ora 15:23, în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău, la o adâncime de 140 de kilometri, în apropierea următoarelor oraşe: 57 km vest de Focşani, 57 km nord-vest de Buzău, 61 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 67 km est de Braşov, 80 km nord-est de Ploieşti.

20 iunie – Un cutremur cu magnitudinea 4,2 grade pe scara Richter s-a produs în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău, la ora 01:45, la adâncimea de 131,5 kilometri, în apropierea următoarelor oraşe: 52 kilometri nord-vest de Buzău, 60 km est de Braşov, 61 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 63 km nord-est de Ploieşti, 70 km vest de Focşani, 91 km nord-est de Târgovişte.

19 iunie – Un cutremur cu magnitudinea 4,1 grade pe scara Richter s-a produs, în Oltenia, în judeţul Gorj, la ora 8:26. Cutremurul a avut loc la adâncimea de 15 km, în apropierea următoarelor oraşe: 18 kilometri nord-vest de Târgu Jiu, 68 km nord-est de Drobeta-Turnu Severin, 68 km sud de Hunedoara, 82 km sud de Deva, 96 km est de Reşiţa şi 99 km vest de Râmnicu Vâlcea.

17 iunie – Un cutremur cu magnitudinea 4,3 grade pe scara Richter, revizuit de la 4,1, s-a produs în judeţul Buzău, la ora 13:13, la adâncimea de 111,2 km, revizuită de la 140 km, în apropierea următoarelor oraşe: 57 km nord-vest de Buzău, 59 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 60 km vest de Focşani, 65 km est de Braşov şi 77 km nord-est de Ploieşti.

6 iunie – Un seism de magnitudinea 5,2 pe Richter s-a produs la ora 20:26 în Banat, judeţul Arad, la o adâncime de 15 kilometri, în apropierea următoarelor oraşe: 11 km sud-est de Arad, 42 km nord de Timişoara, 68 km sud de Bekescsaba, 96 km nord de Resiţa, 99 km est de Szeged. Sute de case au fost avariate în comuna arădeană Ghioroc, între care şi clădiri publice, precum spitalul local. Seismul a fost urmat de 13 replici.

22 mai – Două seisme cu magnitudinea peste 4 grade pe Richer au avut loc în Banat, judeţul Arad. Primul, cu magnitudinea 4,9 pe Richer, revizuită de la 4,6, s-a produs la ora 20:46, la o adâncime de 15 kilometri, în apropierea următoarelor oraşe: 24 km sud-est de Arad, 45 km nord-est de Timişoara, 77 km sud-est de Bekescsaba şi 89 km nord de Reşiţa. Acesta a fost urmat de un alt seism cu magnitudinea 4,3 pe Richer, produs la ora 22:55, în aceeaşi zonă, la o adâncime de 9 kilometri, în apropierea următoarelor oraşe: 23 km sud-est de Arad, 48 km nord-est de Timişoara, 75 km sud-est de Bekescsaba şi 91 km nord de Reşita.

11 martie – Un cutremur cu magnitudinea de 4,1 grade pe Richter s-a produs la ora 14:09, în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău, la o adâncime de 140 de kilometri, în apropierea următoarelor oraşe: 57 km nord-vest de Buzău, 58 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 61 km est de Braşov, 64 km vest de Focşani, 73 km nord-est de Ploieşti.

17 februarie – Un cutremur cu magnitudinea 4,3, s-a produs la ora 11:11, în Oltenia, judeţul Gorj, la adâncimea de 8,7, conform datelor INCDFP. Iniţial, conform datelor automate ale calculatorului, magnitudinea era de 4,4 şi adâncimea de 15 kilometri. Cutremurul a reprezentat cea mai puternică replică, până la acest moment, a seismului de 5,7 pe scara Richter din data de 14 februarie.

14 februarie – Un cutremur cu magnitudinea 5,7 a fost înregistrat la ora 15:16, în judeţul Gorj, la o adâncime de 40 de kilometri şi a fost localizat la 102 km nord de Craiova, 120 km sud-vest de Sibiu şi 146 km vest de Piteşti. Cutremurul a fost urmat, într-un interval de aproape 15 minute, de două seisme, cu magnitudini de 3,5 şi 3,4 pe Richter, şi de 200 de replici, cu magnitudini între 2 şi 3, până la 15 februarie. Câteva zeci de blocuri şi case din mai multe localităţi ale judeţului, mai multe instituţii publice şi lăcaşuri de cult au suferit fisuri în urma cutremurului.

13 februarie – Un cutremur cu magnitudinea 5,2 pe Richter s-a produs, la ora 16:58, în judeţul Gorj, la o adâncime de 16,5 kilometri şi a fost localizat la 109 km sud-vest de Sibiu. Seismul a fost urmat de trei replici, cu magnitudini de 2,4, 2,8 şi 3,4 pe Richter. Cea mai importantă replică, de 3,4 pe Richter, s-a produs la ora locală 17:50, la o adâncime de 8,2 kilometri la 104 km sud-vest de Sibiu. A fost resimţit şi în judeţul Hunedoara şi în Valea Jiului; nu a produs pagube la niciuna dintre cele patru mine sau la Termocentrala Paroşeni.