Vremea la extreme în România. Ciclonul Boris va fi înlocuit de o nouă cupolă de foc

Vremea se îmbunăţeşte, gata cu codurile de  fenomene extreme. Elena Mateescu, directoarea Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), a anunțat temperaturi în creștere zilele următoare și „o probabilitate redusă” să ne confruntăm cu noi inundații.

„O ameliorare în ceea ce privește aria precipitațiilor și a cantităților, mai ales în zonele afectate. E posibil să mai consemnăm la nivel local cantități de 10 – 20 l/mp în special în Dobrogea, local în nordul Moldovei, Transilvania, Maramureș și la munte.

Elementul meteorologic de interes rămâne regimul de temperaturi, care și acesta va fi, cu mici variații de la o zi la alta, în creștere. Dacă azi contăm pe cel mult valori de 12-14 grade în regiunile intracarpatice, cu 19- 20 în restul țării, de mâine ecartul termic de interes va fi 17-25 de grade, pentru ca miercuri deja să consemnăm 20-27 de grade, inclusiv în Capitală o maximă de 25 de grade.

Chiar și minimele vor fi mai ridicate, valori de 6-16 grade. Și acestea cu mici variații de la o zi la alta, în această săptămână cel mult 5 – 17 grade. În Capitală o minimă situată între 10 – 14 grade”, a explicat Elena Mateescu.

Alte articole

Prognoza meteo 16 aprilie. Vremea se încălzește în Săptămâna Mare. Temperaturile urcă până la 27 de grade

ANM anunţă temperaturi peste cele obişnuite, până aproape de jumătatea lunii mai

Întrebată dacă mai sunt alte zone cu risc în afară de estul lovit recent de inundații, șefa ANM a răspuns: „La acest moment nu, datele meteorologice și prognozele în baza cărora emitem și analizăm prognoza pe 24-72 de ore și o tendință de cinci zile indică o probabilitate redusă să avem cantități însemnate de precipitații, care să genereze situații de natură hidrologică pe parcursul acestei săptămâni”.

Florinela Georgescu anunţă temperaturi ridicate

„Sigur, așa cum am spus și cu alte ocazii, vremea în ansamblu ei este în ameliorare, dar nu este exclus ca în următoarele zile să mai plouă slab, apreciem, în mai ales în partea de Nord și de Vest țării. De asta și partea de Vest, a teritorului este sub Cod Galben, acolo plouă deja de dimineață, va ploua și pe parcursul nopții care urmează. De asemenea, este posibil ca în Dobrogea, în special în zona Deltei, să se acumuleze cantități mai importante de apă, similare cu cele despre care vă vorbeam, ca ar putea fi pe arii restrânse în partea de Est a Moldovei.

Ciclonul polar aduce iarna mai devreme, s-a reunit Comitetul de urgenţă. Elena Mateescu şi Florinela Georgescu de la ANM anunţă weekend cu plapumă VIDEO

Iar din punct de vedere termic, sigur, sub influența ploilor, cerul e acoperit din partea de Vest a țării, acolo astăzi au fost temperaturile cele mai scăzute, doar 12-14 grade, mâine așteptăm o creștere a temperaturii în acea zonă și per ansamblu să ne situăm în aria temperaturilor normale pentru această perioadă zilele viitoare, însemnând maximă care să nu depășească 25-27 grade”, a spus Florinela Georgescu.

Explicațiile climatologilor pentru ciclonul Boris. „E posibil să avem din nou astfel de episoade”

Climatologul Roxana Bojariu a vorbit marți, la Interviurile Digi24.ro, despre cauzele producerii ciclonului Boris care a devastat mai multe localități din județele Vaslui și Galați. Din punctul de vedere al expertului în fenomene meteo, episodul de vreme severă a ieșit în evidență prin intensitatea cu care a lovit zonele afectate și o consecință directă a schimbărilor climatice.

„Ceea ce a fost deosebit a fost intensitatea ieșită din comun a acestui episod de vreme. Și această intensitate poate fi pusă în legătură inclusiv cu ce s-a întâmplat în vara care tocmai a trecut. Am avut valurile de căldură în Europa de Sud și de Est. Aceste valuri de căldură au avut un impact inclusiv asupra temperaturii suprafeței Mării Negre și a Mării Mediterane, astfel încât la o pătrundere de aer foarte rece dinspre nord, care a ajuns deasupra Mediteranei, s-a format un ciclon, un ciclon care a avut o traiectorie ce a fost oprită la un moment dat exact în zona Europei Centrale și a fost oprită această cursă a ciclonului, tocmai pentru că am avut presiune mai mare la vest, la est și la nord.

Climatologul a explicat faptul că intensitatea ciclonului a fost dată și de suprafața caldă a Mării Negre care l-a încărcat cu o cantitate mai mare de vapori de apă.

„Acest ciclon s-a rotit pe aceeași arie și s-a realimentat continuu de la suprafața foarte caldă a Mării Negre, o suprafață mai caldă chiar și cu patru sau cinci grade în unele regiuni. Încărcarea cu o cantitate mare de vapori de apă, dar și contrastul termic foarte mare între temperatura aerului și această pătrundere de aer rece au determinat o intensitate foarte mare a ciclonului. Dar realimentarea continuă și faptul că nucleul de aer rece a fost izolat, chiar la o înălțime mai mare și a susținut acest ciclon pe o durată destul de mare, a însemnat și probleme în toată Europa Centrală și de Est.”

Ajutoare de încălzire 2024-2025. Ce documente sunt necesare şi câţi bani primesc românii amărâţi pentru a nu îngheţa la iarnă

„În această perioadă e posibil, pentru că avem în continuare suprafețe calde ale Mării Mediterane, ale Mării Negre, chiar și în Atlantic, acolo unde se dezvoltă cicloanele atlantice ce pot și ele să măture continentul, ajungând inclusiv în zona țării noastre. Așa că e foarte posibil, mai ales că în sezonul rece, în mod normal, climatic, vorbim de o frecvență mai mare a cicloanelor generate deasupra Mediteranei, uneori și deasupra Mării Negre, așa că, din păcate, va trebui să ne așteptăm la acest ciclon și mai mult în condițiile încălzirii globale. Fondul acesta pe care se dezvoltă cicloanele înseamnă o cantitate sporită de vapori de apă cu care sunt alimentați aceste cicloane și înseamnă și o cantitate sporită de căldură în sistemul climatic, care generează un contrast mai mare și manifestări mai severe ale episoadelor de vreme de acest tip”.

Prognoza meteo săptămâna 16 – 23 septembrie

Valorile termice vor fi mai coborâte decât cele specifice pentru această săptămână în regiunile vestice, sudice şi local în cele centrale, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale. Regimul pluviometric va fi uşor excedentar în extremitatea de nord-est a ţării, iar în rest, cantităţile de precipitaţii vor fi deficitare.

Vremea  în săptămâna 23 – 30 septembrie

Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii ţări. Cantităţile de precipitaţii vor fi deficitare în jumătatea estică a ţării, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale pentru această perioadă.

Vremea  în săptămâna 30 septembrie – 7 octombrie

Temperatura medie a aerului va avea valori uşor mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, în toate regiunile, dar mai ales în cele sudice. Regimul pluviometric va fi deficitar în regiunile sud-vestice, iar în rest va fi în general apropiat de cel normal pentru această perioadă.

Vremea  în săptămâna 7 – 14 octombrie

Mediile valorilor termice vor fi uşor mai ridicate decât cele specifice pentru această săptâmână, în cea mai mare parte a ţării. Cantităţile de precipitaţii se vor situa în jurul celor normale pentru acest interval, la nivelul întregii ţări.v