În opinia premierului Ciolacu, călătoritul cu metroul este rezolvarea pentru problema traficului, nu pasarelele, sensurile giratorii sau semafoarele inteligente.
„Am scos la licitație vreo 300 și ceva de milioane (n.r euro). Ei l-au prins (n.r PNRR) pe transport verde și acum am început negocierile cu comisia unde le arătam că nici nu există tehnologia și nici nu s-a prezentat nimeni la licitație. Să vedem unde o mutăm. Ori pe autostrada A7, unde este o nevoie mare de o finanțare, ori mutăm pe metroul din București M6.
În București poți să faci pasarele, poți să faci sensuri giratorii, poți să faci orice, pui semafoare peste tot, digitalizare, orice poți să faci în București… dar rezolvi traficul numai cu metroul. Sunt vreo 320 de milioane de euro trenurile de hidrogen, să le să scoatem din PNRR și să vină ca și co-finanțare la unul dintre obiective, ori pe transport verde unde-i metroul, ori pe autostradă.
Când s-a depus PNRR am avut solicitări de aproape 14 miliarde tot ce înseamnă infrastructură și ni s-au aprobat 7 miliarde. Nu s-a mai scos niciun proiect pentru că este nevoie de toate proiectele în România, mai ales că este cea mai mare restanță a clasei politice ce înseamnă infrastructura. Și atunci am ajuns la cofinanțări. De exemplu, pe Autostrada Moldovei avem o finanțare de aproape 60% din bugetul de stat.
Nici eu n-am vrut acum să negociez să scot vreun obiectiv, dintr-un principiu foarte clar: faptul că suntem obligați în sfârșit să terminăm până în 2026. Avem un stil al nostru specific de lălăială, mai ales în administrație, indiferent dacă vorbești de administrație centrală sau locală. Și atunci este un push suplimentar că aceste lucrări trebuiesc urmărite și finalizate până în 2026. Și de asta e și ritmul atât de mare”, a spus Marcel Ciolacu.
Premierul a explicat și care e motivul pentru care până acum nu s-a pus mai mult accent pe infrastructură.
„Haideți să vedem consecințele. Și atunci cred că așa găsim mai bine explicații. În primul rând, Europa a considerat că autostrada Moldovei nu duce nicăieri, pentru că de asta n-a făcut nici Ceaușescu străpungerile cu Carpații, fiindcă la acel moment nu duceau nicăieri, duceau spre Rusia, pe Ucraina, Belarus.. România a devenit dintr-o ţară periferică o ţară centrală.
În acest moment, România, ca și consecință a războiului din Ucraina, dintr-o țară periferică a devenit o țară centrală. Normal că prim obiectiv este să legi Moldova de Europa, de porturile din Brăila, Galați, Constanța. Și atunci am mers la Comisie și am explicat foarte clar. Avem și Republica Moldova. Nu poți să conectezi Ucraina, Republica Moldova și trans-via carpatica Polonia decât prin Moldova. Consecința cea mai dureroasă din România a fost faptul că, neexistând infrastructură, românii au plecat. Unde e cea mai mare migrație din România? Din Moldova, din Suceava, în Piatra Neamț, Vaslui, Botoșani, acolo efectul a fost distrugător”, a spus Marcel Ciolacu.