ICCJ dă marți verdictul în procesul lui Nicușor Dan cu ANI: ”Este îngrozit că și-ar putea pierde mandatul”

Printre acuzațiile principale se numără semnarea de documente în calitatea de director al unor instituții, simultan cu exercitarea atribuțiilor de primar general, ceea ce ANI a catalogat ca un conflict de interese administrativ și penal. De asemenea, s-a constatat că Nicușor Dan a aprobat alocări bugetare între aceste instituții și Primăria Generală, ceea ce a amplificat gravitatea situației.

ANI a întocmit un raport în urma căruia reiese că Nicușor Dan a îndeplinit, în același timp, funcția de primar general al Bucureștiului, precum și pe cea de director general al mai multor servicii din subordinea sa, respectiv Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB), Centrul Cultural Expo Arte, Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic și Administrația Străzilor București. Inspectorii ANI au avertizat că Nicușor Dan „a acționat dincolo de lege, într-o impetuozitate demnă de o cauză mai bună”, în condițiile în care Bucureștiul se află într-o situație critică la capitolele „trafic”, „termoficare” și, mai ales, „urbanism”.

Nicușor Dan a întocmit acte în conflict de interese întrucât, din postura de incompatibilitate anterior menționată, a semnat documente specifice respectivelor funcții, „din postura de director ALPAB a solicitat o majorare de buget de 3 milioane lei de la Primăria Municipiului București, pe care din postura de primar general a acceptat-o prin contra-semnătură și a introdus-o pe ordinea de zi a Consiliului General al Municipiului București, unde a fost votată”.

ANI a sesizat și Curtea de Conturi a României cu privire la legalitatea achitării amenzii contravenționale aplicate lui Nicușor Dan în calitate de persoană fizică, din bugetul Primăriei Municipiului București. Nicușor Dan a fost sancționat contravențional de către Inspectoratul de Stat în Construcții pentru refuzul nejustificat de a emite o autorizație de construire în termenul prevăzut de lege, iar primarul general a achitat această amendă din patrimoniul Municipiului București, „în ciuda faptului că refuzul de a emite acea autorizație a fost decizia sa personală”.

Nicușor Dan a atacat în instanță procesul verbal emis de Inspectoratul de Stat în Construcții, însă s-a folosit „– în mod nelegal – de resursele umane ale Primăriei Municipiului București, întrucât plângerea a fost întocmită și semnată de Direcția Juridică din Primăria Capitalei”. ANI a sesizat și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiindcă „mutările” lui Nicușor Dan „prezintă și indicii cu privire la săvârșirea infracțiunii de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 301 din Codul Penal și a infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 din Codul Penal”.

Citește și: De ce a scăpat Mario Iorgulescu de pedeapsa de 13 ani şi 8 luni de închisoare pentru omor. Motivare şocantă a ICCJ: „Nu a folosit maşina ca mijloc pentru suprimarea vieţii”

Dacă Nicușor Dan pierde litigiul cu ANI, „situația devine dramatică” pentru edilul-șef al Capitalei, deoarece perspectiva unei înfrângeri finale în instanță i-ar distruge aura de invincibilitate cu care se afișează în public. Potrivit art. 160 din Codul Administrativ, „mandatul primarului încetează, de drept, în următoarele cazuri: (…) constatarea și sancționarea, în condițiile legii privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, a unei stări de incompatibilitate”.

Etichetat drept un „edil procesoman” și acuzat că stă mai mult prin sălile de judecată decât la Primăria Generală, Nicușor Dan – în faza de fond a litigiului cu ANI, care s-a desfășurat în fața Curții de Apel București – a încercat, fără succes, să invoce diverse tertipuri pentru a obține anularea sesizării făcute de ANI către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Într-o primă fază, Nicușor Dan a încercat să insinueze că, din moment ce persoanele care au făcut sesizarea către ANI au renunțat și și-au retras sesizările, ANI ar trebui să-și retragă propria sesizare către Parchet. Asta în ciuda faptului că în ancheta desfășurată s-au descoperit indicii privind săvârșirea unor fapte de natură penală, au explicat surse juridice, în exclusivitate pentru Gândul.

„Cererea lui Nicușor Dan a fost respinsă, întrucât retragerea sesizării formulate către ANI nu înlătură în niciun fel nici ancheta ANI și nici concluziile acesteia. Din punct de vedere procedural, retragerea sesizării nu echivalează sub nicio formă cu retragerea unui denunț penal, care ar putea avea drept consecință încetarea cercetării penale pentru faptele respective.

ANI avea obligația legală de a sesiza organele penale în cazul identificării unor indicii privind săvârșirea unor infracțiuni, în conformitate cu prevederile art. 61 alin. (1) lit. a) din Codul de Procedură Penală.

Ori de câte ori există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârșirea unei infracțiuni, sunt obligate să întocmească un proces-verbal despre împrejurările constatate: organele inspecțiilor de stat, ale altor organe de stat, cât și ale autorităților publice, instituțiilor publice sau ale altor persoane juridice de drept public, pentru infracțiunile care constituie încălcări ale dispozițiilor și obligațiilor a căror respectare o controlează, potrivit legii”, au mai explicat surse judiciare pentru Gândul.

Cererea lui Nicușor Dan, respinsă instanță

Ulterior, primarul general Nicușor Dan a încercat o altă „mutare” pe care specialiștii în drept o consideră, pur și simplu, absurdă.

Edilul a invocat, nici mai mult și nici mai puțin, nulitatea raportului întocmit de ANI cu privire la sesizarea Parchetului.

Totuși, dușul rece a fost inevitabil. La cererea ANI, și această solicitare a lui Nicușor Dan a fost respinsă ca inadmisibilă, pentru că magistrații de la Curtea de Apel București (CAB) au fost tranșanți:

”Conform art. 61 alin. (5) din Codul de Procedură Penală, procesul-verbal încheiat în conformitate cu prevederile alin. (1) constituie act de sesizare a organelor de urmărire penală și nu poate fi supus controlului pe calea contenciosului administrativ.

Instanța constată că pârâta (ANI) și-a exercitat competențele prevăzute de lege și a constatat o anumită situație de fapt. Situația de fapt astfel cum a fost reținută și apreciată de această pârâtă, așa cum menționa instanța, produce efecte în planul dreptului administrativ și în planul dreptului procesual penal”.

În ultimă instanță, CAB a respins solicitările lui Nicușor Dan prin care acesta încerca să blocheze sau să întoarcă sesizarea făcută de Agenția Națională de Integritate către Parchetul de pe lângă ICCJ cu privire la săvârșirea infracțiunilor de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane și de abuz în serviciu.

„Cu alte cuvinte, pe lângă situațiile de incompatibilitate și conflict de interese, constatate de Agenția Națională de Integritate, Parchetul este, în continuare, în mod legal învestit pentru a stabili dacă aceste fapte întrunesc și elementele constitutive ale infracțiunilor mai sus menționate”, au punctat surse judiciare pentru Gândul.

Nicușor Dan plătește amenzile primite pe persoană fizică din banii Primăriei

Amendat de Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) pentru că nu a emis în termenul legal o autorizație de construire – la acest capitol, Nicușor Dan a devenit „celebru” prin opoziția fățișă și prin declarațiile prin care ia la „țintă” așa-zișii „rechini imobiliari” și așa-zisa „mafie imobiliară” -, Nicușor Dan a susținut că „obligația de emitere a autorizației de construire în termenul legal revenea Primarului General, autoritate publică executivă a Municipiului București, și nu lui personal, ca persoană fizică”.

Pornind de la acest considerent pe care Nicușor Dan l-a folosit ca un colac de salvare, Municipiul București – ca subiect de drept public, cu patrimoniu propriu -, ar trebui să răspundă patrimonial pentru faptele autorității sale executive.

„Numai că nu aceasta este situația în speța de față. Într-adevăr, Municipiul București ar putea fi chemat să răspundă patrimonial în situația în care Primarul General ar fi emis autorizația de construire solicitată în termenul prevăzut de lege, însă aceasta, ulterior, ar fi fost anulată în instanță.

În această situație, Municipiul București ar trebui să despăgubească beneficiarul autorizației care, întemeindu-se pe prezumția de legalitate specifică tuturor actelor administrative, ar fi suportat un prejudiciu concretizat prin oprirea lucrărilor și imposibilitatea finalizării construcției”, au explicat sursele juridice pentru Gândul.

Pe de altă parte, în speța de față, situația este cu totul alta.

„Nicușor Dan personal a refuzat, în mod conștient și abuziv, să-și exercite o atribuție prevăzută de lege, în ciuda faptului că tot aparatul tehnico-administrativ din subordinea sa își îndeplinise atribuțiile.

Singurul care a refuzat, în mod nelegal și nejustificat să-și îndeplinească atribuțiile prevăzute de lege și să semneze autorizația de construire respectivă a fost Nicușor Dan.

De ce ar trebui să plătească cetățenii Municipiului București pentru nelegalitățile săvârșite de Nicușor Dan?”, se întreabă specialiștii contactați de Gândul.

Raportul ANI vizează o singură amendă contravențională aplicată de ISC și achitată de Nicușor Dan din bani publici. Ce se întâmplă cu alte 67 de dosare?
În toată această situație în care banul public pare a fi portofelul personal al lui Nicușor Dan, raportul ANI vizează doar o singură amendă contravențională aplicată de ISC și achitată de Nicușor Dan din bani publici, plus o singură plângere contravențională.

Gândul a descoperit, însă, că există nu mai puțin de 68 de dosare în care Nicușor Dan urmărește anularea unor procese verbale prin care Inspectoratul de Stat în Construcții l-a sancționat. (lista proceselor lui Nicușor Dan cu ISC poate fi parcursă, integral, AICI)

Citește și: Dosarul Revoluției a fost trimis înapoi la Parchet prin decizia ICCJ. Decizia este definitivă

Nicușor Dan a plătit din bugetul Municipiului București toate amenzile care i-au fost aplicate de către ISC-IRCBI pe „persoană fizică”. Cuantumul prejudiciului din cele 68 dosare este de peste 500.000 de lei.

În plus, deși în unele cazuri plângerile contravenționale au fost admise, instanțele au refuzat solicitarea privind restituirea contravalorii tuturor amenzilor achitate din bani publici, deci amenzile plătite din bani publici pentru faptele personale ale lui Nicușor Dan rămân… plătite.

În astfel de condiții, se poate spune că Nicușor Dan scapă „basma curată”, numai că – iar asta este foarte importat – gaura la bugetul public rămâne. În toate dosarele judecate, Nicușor Dan a fost reprezentat prin avocat.

Se pune întrebarea firească dacă avocații care l-au reprezentat pe Nicușor Dan în procese au fost plătiți, și ei, din bugetul Municipiului București.

În dosarul „Nicușor Dan vs. ANI”, primarul general al Capitalei insistă că este foarte clar că amenzile pe care i le-a administrat ISC nu erau destinate lui personal, ci Primarului General.

Totuși, declarațiile lui Nicușor Dan – făcute inclusiv în fața instanței de judecată -, sunt neadevărate, întrucât există dosare în care instanțele au stabilit în mod definitiv faptul că „Primarul General nu are calitate procesuală activă în contestațiile formulate împotriva proceselor verbale prin care ISC constata și sancționa acele contravenții”.

Soluția pronunțată în apelul dosarului 292/302/2022:

”În concluzie, contrar celor reținute de instanța de fond, tribunalul constată că în speță, pentru încălcarea prevederilor art.26 alin.1 lit. (h) din Legea nr. 50/1991, amenda contravențională putea fi aplicată persoanei fizice ce ocupa funcția de primar al unității administrativ-teritoriale, că amenda a fost aplicată persoanei fizice Dan Nicușor Daniel în legătură cu sarcinile de serviciu ale acestuia de Primar General al Municipiului București și că, pe cale de consecință, calitatea procesuală activă pentru a formula prezenta plângere contravențională îi aparține petentului Dan Nicușor Daniel, iar nu Primarului General al Municipiului București”, au decis magistrații în luna decembrie a anului 2023.

Astfel, situația nu este ”lămurită” – așa cum a declarat Nicușor Dan în fața CAB, în litigiul contra ANI.

La fel de importante sunt și următoarele considerente referitoare la stabilirea persoanei contravenientului:

”În cauză, trecând peste chestiunea plătitorului amenzii contravenționale, importanța identificării persoanei care are calitate procesuală activă se poate observa mai ales în situațiile în care după comiterea contravenției intervine vreo cauză de încetare a mandatului de primar, respectiv când primarul municipiului nu mai împărtășește poziția juridică a fostului primar.

Nu în ultimul rând, având în vedere că plângerea contravențională poate fi formulată doar de persoana sancționată, iar prezenta plângere a fost formulată de 2 petenți, este indubitabil că orice soluție s-ar fi pronunțat pe fond în prezenta cauză presupunea doar menționarea unuia dintre cei doi petenți.”

Referitor la situațiile de incompatibilitate, în care s-a regăsit Nicușor Dan, există șanse foarte mari ca recursul Agenției Naționale de Integritate să fie admis, iar pentru Nicușor Dan, consecințele unei astfel de decizii ar fi catastrofale.

Contrar celor reținute în primă instanță, fapta lui Nicușor Dan, de a îndeplini atribuții specifice directorilor generali din subordinea sa, încalcă prevederile art. 87 alin. (1), lit. d) din Legea nr. 161/2003:

”Art. 87.

(1) Funcția de primar și viceprimar, primar general (…) al municipiului București, (…) este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcții sau calități:

d) funcția de (…) director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie (…) la regiile autonome de interes naţional, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice(…)”.

„Prin semnarea documentelor în calitate de director general al acestor instituții, calitate pe care și-a asumat-o, și-a însușit-o, și în numele căreia a semnat, în mod evident este împlinită cerința normei legale.

Citește și: Încă o amânare în procesul lui Vlad Pascu. Tatăl tinerei ucise în accidentul de la 2 Mai a izbucnit: „Deja cedez nervos!”

Pe scurt, obligația Primarului General de a numi persoane în posturile de conducere ale acestor instituții nu poate fi confundată sub nicio formă cu dreptul lui Nicușor Dan de a-și aroga drepturile și atribuțiile acestor persoane.

Prin absurd, dacă s-ar implementa raționamentul propus de Nicușor Dan, acesta ar putea să-și însușească toate drepturile și toate atribuțiile tuturor funcționarilor publici din subordinea sa. Acum, Nicușor Dan este îngrozit că și-ar putea pierde mandatul”, au mai precizat surse juridice, pentru Gândul.

Nicușor Dan nu a făcut altceva decât să arunce întreaga vină pe dezvoltatorii imobiliari, pe așa-zisa „mafie imobiliară”
De altfel, această tendință a lui Nicușor Dan de a obține noi competențe și puteri reiese chiar din declarațiile pe care le-a făcut în ultima perioadă.

Primarul general și-a manifestat în mod expres intenția de a prelua drepturile primarilor de sector de a emite autorizații de construire, precum și de a gestiona fondurile alocate sectoarelor.

Suplimentar, Nicușor Dan și-a anunțat intenția de a prelua toate puterile directorului Direcției de Circulație din cadrul Primăriei Capitalei.
Așadar, dacă Înalta Curte de Casație și Justiție ar confirma legalitatea raportului întocmit de Agenția Națională de Integritate, planurile lui Nicușor Dan de a-și aroga toate aceste drepturi și puteri suplimentare s-ar nărui ca un castel de nisip.

În timpul acelorași ieșiri din spațiul public, Nicușor Dan nu a făcut altceva decât să arunce întreaga vină pe dezvoltatorii imobiliari, pe așa-zisa „mafie imobiliară”, pe Prefectul Municipiului București și, bineînțeles, pe Inspectoratul de Stat în Construcții care l-a amendat – pe persoană fizică, în timp ce edilul a plătit amenzile din banii bucureștenilor, în repetate rânduri.

Citește și: Victor Ponta și-a recâștigat titul de doctor în drept. ÎCCJ a anulat ordinul de ministru care îi retrăsese titlul în 2016