Bani pentru agricultori: Ajutor de 21 milioane de euro de la UE pentru fermierii români

Vin despăgubiri pentru agricultori de la Uniunea Europeană. În luna iulie, România a fost afectată de valuri de căldură, secetă, dar și de furtuni violente și grindină puternică, afectând producția de culturi arabile și de semințe oleaginoase.

Astfel, Comisia a propus alocarea a 10.9 milioane EUR Bulgariei, 46.5 milioane EUR Germaniei, 3.3 milioane EUR Estoniei, 37.4 milioane EUR Italiei și 21.6 milioane EUR României.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, vine cu primele vești bune de la Bruxelles. Oficialul a anunțat că la nivel european se vor aloca fonduri pentru sprijinirea fermierilor români afectați de secetă. Suma nu acoperă însă necesarul de bani pentru achitarea despăgubirilor la nivelul de 200 de euro pe hectarul calamitat 100%, așa că restul fondurilor vor trebui alocate de la bugetul de stat.

”Sprijin financiar de peste 21 de milioane de euro pentru culturile de toamnă afectate de secetă. Vești bune pentru fermierii afectați de secetă după primele negocieri de la la Bruxelles. Comisia Europeană ne-a aprobat 21,6 milioane de euro, sprijin financiar pentru fermierii ale căror culturi de toamnă au fost afectate de secetă”, a anunțat ministrul Agriculturii, Florin Barbu.

Alte articole

Comisia Europeană a micșorat estimarea de creștere economică a României în 2024, dar anticipează scăderea inflației în 2025 și 2026

România primește aproape 800 de milioane de euro de la Comisia Europeană pentru a închide minele din Valea Jiului

Odată adoptate, autoritățile naționale vor trebui să distribuie acest ajutor până la 30 aprilie 2025 și să se asigure că fermierii sunt beneficiarii finali.

O nouă mână de ajutor de la PSD pentru agricultori: „Creditul Fermierului” ajunge la 1,4 miliarde lei plus bani europeni pentru cumpărarea de combine și tractoare

Statele membre în cauză vor trebui să notifice Comisiei Europene, până la 31 decembrie 2024, detaliile punerii în aplicare a măsurilor, în special criteriile utilizate pentru a determina acordarea ajutorului individual, impactul preconizat al măsurii, previziunile privind plățile defalcate pe lună până la sfârșitul lunii aprilie și nivelul sprijinului suplimentar care urmează să fie acordat.

Notificarea ar trebui să includă, de asemenea, măsurile luate pentru a evita denaturarea concurenței și supracompensarea.

Propunerea Comisiei va fi discutată cu toate statele membre înainte ca acestea să decidă cu privire la aprobarea sa în cadrul reuniunii Comitetului pentru organizarea comună a piețelor agricole din 7 octombrie.

Politica agricolă comună (PAC) 2023-2027 include o rezervă pentru agricultură de cel puțin 450 de milioane EUR pe an pentru a face față perturbărilor pieței sau evenimentelor excepționale care afectează producția sau distribuția. Pentru a activa rezerva pentru agricultură, statele membre trebuie să trimită Comisiei un raport în care să își justifice cererile de despăgubire și să prezinte evaluarea pagubelor suferite de evenimentul meteorologic excepțional sau de măsurile sanitare excepționale.

PSD ia o măsură vitală de susținere a agricultorilor români pentru care s-a luptat luni întregi cu Comisia Europeană

În prima jumătate a anului 2024, în sudul continentului și în insulele Italiei s-au înregistrat temperaturi neobișnuit de calde și condiții uscate de o amploare fără precedent. Acest lucru a afectat producția de fructe și legume, de vin și de culturi arabile. Bulgaria a fost, de asemenea, afectată de secetă în timpul verii, cu un impact asupra culturilor semănate primăvara, în special porumbul și floarea-soarelui.

Șeful de la MADR a arătat că negocierile sunt în plină desfășurare. ”Sunt chiar acum la Bruxelles, la Consiliul AgriFish și continuăm negocierile pentru a primi sprijin financiar din partea Comisiei Europene și pentru culturile de primăvară, așa cum este normal. Așa cum am promis, pentru prima data, vom acorda despăgubiri fermierilor afectați de secetă în anul în care s-au produs calamitățile, pentru că fermierii noștri au nevoie de sprijin acum pentru a pregăti următorul an agricol”, a mai precizat Florin Barbu.

Copernicus: Vara anului 2024 a fost cea mai caldă din istoria înregistrărilor meteorologice. Încălzirea din anul 2024 are toate şansele să depăşească pragul critic de 1,5 grade Celsius stabilit în raport cu era preindustrială

Vara anului 2024 a fost cea mai caldă măsurată vreodată pe planetă, unde temperaturile record au continuat fără încetare timp de mai bine de un an, cu o serie de valuri de căldură, secete şi inundaţii mortale alimentate de încălzirea globală. Astfel, 2024 are toate şansele să devină primul an calendaristic care va depăşi pragul de 1,5°C stabilit prin Acordul de la Paris din 2015 pentru încălzirea globală în raport cu perioada preindustrială (1850-1900), relatează AFP.

Din iunie până în august, în cele trei luni de vară din emisfera nordică s-a înregistrat cea mai ridicată temperatură medie globală măsurată vreodată, depăşind deja recordul stabilit în 2023, a anunţat vineri Observatorul european Copernicus.

„În ultimele trei luni, planeta a cunoscut cele mai calde luni iunie şi august, cea mai caldă zi şi cea mai călduroasă vară din emisfera nordică”, a declarat Samantha Burgess, director adjunct al Serviciului Copernicus pentru schimbări climatice (C3S), în buletinul său lunar. „Această serie de recorduri creşte probabilitatea ca 2024 să fie cel mai cald an înregistrat”, devansând din nou 2023, a adăugat ea.

Ţări precum Spania, Japonia, Australia (aceasta din urmă aflată în timpul iernii) şi China au anunţat săptămâna aceasta că au măsurat niveluri istorice de temperaturi pentru luna august.

„Fenomenele extreme observate în această vară nu vor face decât să se intensifice, cu consecinţe devastatoare pentru oameni şi planetă, dacă nu luăm măsuri urgente pentru a reduce gazele cu efect de seră”, a avertizat Samantha Burgess.

Omenirea, care a emis aproximativ 57,4 miliarde de tone de echivalent CO2 în 2022, potrivit ONU, nu a început încă să îşi reducă poluarea cu carbon. Dar China, cel mai mare poluator, aflată înaintea Statelor Unite, se apropie de vârful emisiilor sale, construind de două ori mai multe capacităţi eoliene şi solare decât restul lumii.

Între 30.000 şi 65.000 de decese în Europa din cauza vremii în 2023

Între timp, dezastre legate de climă au avut loc pe toate continentele. Cel puţin 1.300 de persoane au murit în urma valului de căldură din timpul pelerinajului de la Mecca din iunie. India, unde temperaturile au depăşit în mod regulat 45°C, a testat limitele sistemului său de electricitate şi a înregistrat o încetinire a economiei, înainte de un muson intens şi de inundaţii mortale. În vestul Statelor Unite, incendiile au făcut ravagii după mai multe valuri de căldură care au uscat vegetaţia începând cu luna iunie şi au făcut mai multe victime. În Nevada, Las Vegas a înregistrat temperaturi record de 48,9°C în iulie. În Maroc, la sfârşitul lunii iulie, un val de căldură brutal a ucis 21 de persoane în 24 de ore în centrul ţării, care suferă al şaselea an consecutiv de secetă.

Evaluările complete întârzie însă să apară: un studiu publicat la jumătatea lunii august estima că între 30 000 şi 65 000 de persoane din Europa ar fi murit din cauza căldurii în 2023, în special persoane în vârstă. În Asia, taifunul Gaemi, care a ucis zeci de persoane în iulie şi a devastat regiuni din Filipine şi China, a fost exacerbat de încălzirea globală, a confirmat un studiu publicat în august. În acelaşi timp, Japonia a fost puternic afectată de ploile torenţiale ale taifunului Shanshan. În Niger, o ţară deşertică grav afectată de schimbările climatice, inundaţiile din iulie au ucis cel puţin 53 de persoane şi au afectat alte 18 000.

Supraîncălzirea fără precedent a oceanelor

Luna august 2024 s-a încheiat cu o temperatură medie globală de 16,82°C conform Copernicus, adică cu 1,51°C mai mare decât media climatului preindustrial (1850-1900), ceea ce înseamnă că ne-am situat peste pragul de 1,5°C, cel mai ambiţios obiectiv al Acordului de la Paris din 2015.

Acest prag emblematic a fost deja depăşit în 13 din ultimele 14 luni, potrivit Copernicus, pentru care ultimele 12 luni au fost în medie cu 1,64°C mai calde decât în era preindustrială.

Prin urmare, după 2023 şi anomalia sa de 1,48°C conform Copernicus, 2024 are şanse mari să devină primul an calendaristic care va depăşi pragul fatidic.

Cu toate acestea, o astfel de anomalie ar trebui să fie observată în medie pe parcursul mai multor decenii pentru a considera că clima, încălzită în prezent cu aproximativ 1,2°C, s-a stabilizat la +1,5°C.

Aceste temperaturi record neîncetate sunt alimentate de supraîncălzirea fără precedent a oceanelor (70% din suprafaţa globului), care au absorbit 90% din excesul de căldură cauzat de activitatea umană: temperatura medie la suprafaţa mării a rămas astfel la niveluri fără precedent din mai 2023. Acest efect al încălzirii globale a fost accentuat timp de un an de „El Niño”, iar sfârşitul acestui fenomen ciclic deasupra Pacificului, în urmă cu câteva luni, a trezit speranţa unei moderări a temperaturilor globale. Dar în acest caz, „El Niño nu a fost unul dintre fenomenele cele mai puternice”, a declarat pentru AFP Julien Nicolas, cercetător la C3S, iar La Niña, ciclul invers sinonim cu răcirea, urmează să apară. „Unele modele indică o continuare a condiţiilor neutre actuale, în timp ce altele indică temperaturi net mai scăzute decât în mod normal” în Oceanul Pacific tropical, astfel încât este încă dificil de ştiut ce va aduce sfârşitul de an, a adăugat el.