Marcel Boloş, veste bună pentru bugetari: Bani pentru creşterile salariale la rectificare

Bugetarii sunt prioritate zero pentru Guvernul României, anunţă Marcel Boloş. Asigurarea fondurilor pentru creșterile salariale în sectorul bugetar, în valoare de 10,4 miliarde de lei, a fost principala prioritate a Guvernului la rectificarea bugetară pentru 2024, a declarat luni ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.

Ministrul a spus că, după rectificare, veniturile bugetului general consolidat în anul 2024 ajung la 620,2 miliarde lei, în timp ce cheltuielile sunt de 743 miliarde lei.

„Rectificarea bugetară pe partea de venituri a avut în vedere două influențe importante, prima determinată de mai buna colectare a veniturilor la bugetul de stat cu suma de 10,4 miliarde lei, și cea de-a doua, care rezultă din aprobarea Ordonanței 107, privind amnistia fiscală, unde influențele sunt în valoare de 7,9 miliarde lei”, a spus Marcel Boloș.

Ce se va întâmpla cu pensiile românilor de la 1 ianuarie 2025. Anunţ de ultimă oră făcut de Marcel Boloş

Alte articole

Marcel Boloş, interimar la Ministerul Dezvoltării după ce Klaus Iohannis a semnat demisia lui Adrian Veştea

Marcel Boloş anunţă prelungirea amnistiei fiscale până pe 20 decembrie: „Peste 120.000 de contribuabili şi-au prezentat deja intenţia să beneficieze”

El a spus că aceste componente de venit împreună cu revizuirea țintei de deficit bugetar de la 5 la 6,94% au permis alocări de fonduri necesare pentru acoperirea majorărilor salariale care au avut loc în sectorul public.

„Toate aceste influențe determinate de majorările salariale sunt cuantificate la 10,4 miliarde de lei. Acesta a fost o primă prioritate pentru acoperirea fondurilor necesare pentru creșterile salariale aprobate de Guvern în primăvara acestui an ca urmare a revendicărilor care au avut loc în sectorul public”, a explicat ministrul Finațelor.

Conform acestuia, a doua prioritate în ceea ce privește rectificarea a fost asigurarea fondurilor pentru domeniul sănătate, în special pentru CNAS, pentru funcționarea spitalelor, majorările salariale din domeniu, dar și pentru funcționarea cabinetelor individuale.

„Suma necesară suplimentar a fost de 11,3 miliarde lei, care a fost aprobată în cursul ședinței de Guvern de astăzi”, a spus Marcel Boloș.

Alte priorități ale Guvernului au fost asigurarea fondurilor necesare continuării investițiilor din fonduri europene, dar și susținerea administrației publice locale.

Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a anunţat luni, după şedinţa de Guvern, că rectificarea bugetară adoptată s-a bazat pe patru piloni care au vizat prioritar suplimentarea fondurilor la Casa Naţională de Sănătate cu 11,3 miliarde lei, pentru investiţiile finanţate din fonduri europene, 25,2 miliarde, pentru educaţie 4,1 miliarde şi, ultimul pilon, nu în cele din urmă, dar, de asemenea, foarte important, 2,6 miliarde lei pentru autorităţile locale.

„Guvernul României a aprobat rectificarea bugetară pentru bugetul de stat, pentru bugetul asigurărilor sociale şi pentru bugetul asigurărilor de şomaj, ţinând cont de prognozele macroeconomice care au fost elaborate de către Comisia Naţională de Prognoză, respectiv creşterea economică revizuită la 2,8%, un deflator al PIB-ului de 7,2% şi un PIB actualizat de 1.768,8 miliarde de lei”, a anunţat ministrul după şedinţa de Guvern.

Boloş a precizat că acesta a fost scenariul macroeconomic de bază care a stat la baza rectificării bugetare, respectiv a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale şi a bugetului asigurărilor de şomaj.

Citeşte şi: Pensii 2025. Cine sunt românii care vor beneficia de TRIPLĂ mărire a pensiilor în această iarnă. Cum avantajează „mica recalculare”

Potrivit ministrului, rectificarea bugetară pe partea de venituri a avut în vedere două influenţe importante. ”Prima, determinată de mai buna colectare a veniturilor la bugetul de stat, cu suma de 10,4 miliarde lei şi, cea de-a doua componentă, care rezultă din aprobarea Ordonanţei 107/2024 privind amnistia fiscală, unde influenţele sunt în valoare de 7,9 miliarde lei”, a spus Boloş.

Ministrul a subliniat că aceste componente de venit şi influenţele suplimentare pe care le au pe partea de venituri, împreună cu revizuirea ţintei de deficit bugetar de la 5%, la 6,94%, au permis alocările de fonduri necesare, pe de o parte, pentru acoperirea majorărilor salariale care au avut loc în sectorul public, ca urmare a protestelor şi grevelor ce au avut loc în cursul acestui an, pe fondul revendicărilor legitime atât ale personalului din domeniul educaţiei, cât şi ale personalului din domeniul sănătăţii şi, mai apoi, apărare naţională, ordine publică şi pentru sectorul public în general.

”Toate aceste influenţe determinate de majorările salariale sunt cuantificate la 10,4 miliarde lei. A fost o primă prioritate pentru acoperirea fondurilor necesare pentru creşterile salariale aprobate de către Guvernul României, în primăvara acestui an, ca urmare a revendicărilor care au avut loc în sectorul public”, a explicat el.

„A doua prioritate în ceea ce priveşte rectificarea bugetară a fost ca pentru domeniul sănătate, în special pentru Casa Naţională de Sănătate, suma suplimentară necesară pentru funcţionarea spitalelor, pentru majorările salariale din domeniul sănătăţii, dar şi pentru funcţionarea cabinetelor medicale individuale (..) a fost de 11,3 miliarde de lei, a fost aprobată în cursul şedinţei de Guvern de astăzi”, a mai anunţat ministrul.

Ministrul a spus că, de asemenea, prioritar pentru Guvernul României au fost fondurile necesare pentru educaţie, atât pe componenta de suplimentare a fondurilor necesare cheltuielilor de personal, dar şi a derulării investiţiilor cu finanţare din fonduri europene, în sumă de 4,6 miliarde lei.

În plus, pentru continuarea proiectelor de investiţii din fonduri europene a fost alocată suma de 25,2 miliarde de lei.

Ministrul a anunţat că suma se repartizează astfel: Ministerul Dezvoltării Regionale, 2 miliarde lei, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, 3,2 miliarde lei, Ministerul Transporturilor, 5 miliarde lei, Ministerul Agriculturii, 4 miliarde lei.

Pentru Politica de coeziune, pentru perioada de programare 2021-2027, au fost alocaţi 11 miliarde de lei, a mai spus Boloş.

Ministrul a mai declarat că cel de-al patrulea pilon al rectificării bugetare a avut în vedere autorităţile publice locale pentru ceea ce înseamnă cheltuielile de transport ale elevilor, pentru asistaţii persoanelor cu dizabilităţi, dar şi un plafon de 1,27 miliarde lei pentru compensarea datoriilor pe care primăriile le au la furnizorii de utilităţi, o cerinţă expresă pe care au avut-o autorităţile publice locale, cu suma de 2,6 miliarde de lei prevăzută pentru necesităţile pe care le au şi suplimentarea fondurilor destinate autorităţilor publice locale.

”Acesta este contextul general pe care l-am avut în vedere în sinteză la rectificarea bugetară, amintind încă o dată că cei patru piloni pe care s-a bazat rectificarea bugetară au privit suplimentarea fondurilor la Casa Naţională de Sănătate cu 11,3 miliarde lei, pentru investiţiile finanţate din fonduri europene, 25,2 miliarde, pentru educaţie 4,1 miliarde şi, ultimul pilon, nu în cele din urmă, dar, de asemenea, foarte important, 2,6 miliarde lei pentru autorităţile locale. Aceasta este sinteza pe care o avem în momentul de faţă, pentru rectificarea bugetară”, a spus Boloş la Palatul Victoria.