Această evoluție politică ar putea avea implicații semnificative pentru România, având în vedere că, similar conservatorilor din Austria, FPÖ se opune aderării depline a țării noastre la Schengen.
În cadrul contextului european, caracterizat printr-o ascensiune a partidelor radicale, FPÖ a reușit să obțină un rezultat mai bun decât preconizau sondajele, devansând conservatorii din ÖVP, conduși de cancelarul în exercițiu Karl Nehammer, care au obținut aproximativ 26,2%, iar social-democrații au obținut 20,4%.
Liderul FPÖ, Herbert Kickl, a declarat după apariția exit-poll-urilor că partidul său este „gata să conducă viitorul guvern”, subliniind că „rezultatele nu pot fi mai clare”.
Kickl a adăugat că este deschis la discuții cu toate partidele, deși cancelarul austriac Karl Nehammer a admis înfrângerea partidului său și a reiterat că nu va intra într-o coaliție cu FPÖ, câtă vreme Kickl este parte a guvernului.
“Am un presentiment bun. Atmosfera este pozitivă și cred că vom transforma eseul la urne”, a declarat Kickl, reluându-și sloganul de campanie.
Această primă poziție a extremei drepte constituie un seism în Austria, o țară care, deși a experimentat puterea, nu a reușit niciodată să fie în frunte într-un scrutin național.
Cercetătoarea Theres Friesacher a comentat: „El ațâță fricile, FPÖ se agită în continuare și nu are niciodată nimic constructiv de adus”, evidențiind haosul și „poveștile de corupție” asociate cu guvernarea acestui partid.