Calendar ortodox octombrie 2024. Însă, pe lângă sărbătorile religioase mari, în luna lui Brumărel mai avem alte câteva sărbători, de mai mică importanţă, cărora le sunt specifice o serie de tradiţii şi superstiţii: 18 octombrie – Lucinul (Sfântul Luca), 25 octombrie – Ajunul lui Sâmedru (Moșii de Toamnă).
În general, în jurl datei de 1 octombrie începe să cadă bruma. În această zi, este bine ca cei credincioși să țină post pentru a fi feriți de necazuri și de boli.
Fiind o zi cu cruce roșie, de mare însemnătate, este bine ca azi să se țină post şi să se mănânce doar covrigi frământați fără lapte sau să se bea doar apă ori ceai.
De asemenea, în această zi este bine să fie pomeniți cei trecuți la cele veșnice. În memoria acestora, se dau de pomană plăcinte de post, umplute cu mere sau dovleac, dar și alt fel de bucate.
Potrivit credinței populare, în această zi nu este bine ca femeile și bărbații să îşi tundă părul. Se spune că cei care fac acest lucru riscă să pice pradă farmecelor.
O altă superstiție spune că dacă pe data de 1 octombrie fetele şi femeile se gătesc ca de nuntă, atunci căsnicia lor va fi una fericită și vor avea parte de liniște, înțelegere și foarte multă iubire.
În această zi, turmele încep să fie pregătite pentru iernat, potrivit azm.gov.ro
La sate, se respectă obiceiul “îngropării” verii. Mai exact, gospodarii care nu postesc întind o masă mare la biserică, cu bucate multe şi alese.
Se crede că cine nu respectă sărbătoarea Sfintei Parascheva și lucrează în această zi se va îmbolnăvi. Însă dacă îi este respectată sărbătoarea, Sfânta Parascheva ține bolile la distanță, dar și grindina și trăsnetele. De asemenea, copiii sunt apărați de deochi.
La sate, se fac focuri în curte, pentru a alunga spiritele rele.
În dimineața zilei de 14 octombrie, ciobanii trebuie să verifice felul în care au dormit oile. Superstiția spune că, dacă oile stau grămadă, e semn că va fi iarnă grea, geroasă, dacă sunt împrăștiate, iarna va fi blândă. Dacă de Sfânta Parascheva nu plouă, atunci iarna va veni curând.
În această zi, nu este bine să se mănânce nuci sau alte poame care au formă de cruce.
Lucinul se mai numește și Ziua Lupului. Înainte vreme, în această zi se săvârșeau ritaluri menite să țină lupii la distanță de turme. De asemenea, gospodinele nu trebuiau să scoată gunoiul afară și nici cenușa din vatră, pentru ca lupii să nu găsească cărbuni aprinși, care le-ar fi favorizat fecunditatea.
În vremuri de demult, în această zi nici măcar nu se pronunța cuvântul lup, termenul fiind înlocuit cu cel de ”gadină”.
Și ca să fie feriți de lupi, în trecut, omenii țineau post negru și se rugau.
25 octombrie era, pe vremea bunicilor noștri, ziua “focului lui Sâmedru”, potrivit superstitii.ro. Tinerii și copiii făceau un foc mare și săreau peste el, existând credința că doar făcând acest lucru vor fi sănătoși tot anul. Despre tinerii care reuşeau se credea că se vor căsători în decursul anului.
Când focul era aproape stins, fiecare gospodar lua câte un tăciune pe care îl arunca în livadă, pentru că pomii să dea rod și în anii următori.
În ziua Sfântului Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir începe “Vara Samedrului” care ţine patru zile.
Citeste si Rugăciunea de miercuri. Trebuie să o rostești în fiecare săptămână pentru a ți se ierta păcatele
Tot acum se împart oile. Toamna, la Sfântul Dumitru, se spune că “se slobod sărindarele”, adică se desfac învoielile şi se face pomană mare la biserică.
Printre cele mai cunoscute superstiţii ale acestei zile se-numără: se tunde coama cailor, ca să aibă păr frumos; oamenii nu se piaptănă ca să nu atragă lupii.
Se spune că la Sâmedru morţii se fac moroi, vârcolaci şi strigoi și vin să bântuie gospodăriile oamenilor.
Această sărbătoarea poartă denumirea populară de Câinii lui Sâmedru sunt Lupii Sfântului Dumitru. Este bine ca sărbătoarea Sf Dimitrie Basarabov să se țină pentru ca oamenii să fie feriți de lupi și pentru a nu li se întrăi inimile.
Racla cu moaștele Cuviosului Dimitrie a fost scoasă în procesiune pe străzile Bucureștiului de mai multe ori. Astfel, în 1815, din porunca domnitorului Caragea, pentru a se pune capăt epidemiei de ciumă, în 1831, la cererea generalului Paul Kiseleff, în speranța opririi epidemiei de holeră, și în 1827, în timpul lui Grigore Ghica, pentru ploaie.
1M† Acoperamântul Maicii Domnului – cruce roşie
2M Sfântul Ciprian – Post
3J Sfântul Dionisie Areopagitul
4V Sfântul Mucenic Ierotei – Post
5S† Sfânta Haritina; Sfinţii Daniil şi Misail de la Mânăstirea Turnu – cruce neagră
6D Sfântul Apostol Toma
7L† Sfinţii Mucenici Serghie şi Vah – cruce neagră
8M Sfânta Pelaghia
9M Sfântul Apostol Iacob al lui Alfeu – Post
10J Sfinţii Mucenici Evlampie şi Evlampia; Sfântul Ambrozie de la Optina
11V Sfântul Apostol Filip, unul din cei şapte diaconi – Post
12S Sfinţii Mucenici Tarah, Prov şi Andronic
13D† Aducerea moaştelor Sfântului Apostol Andrei la Iaşi; Sfinţii Mucenici Carp, Papil, Agatodor şi Agatonica – cruce neagră
14L† Sfânta Cuvioasă Parascheva – cruce roşie
15M Sfântul Mucenic Luchian
16M Sfântul Mucenic Longhin Sutasul – Post
17J Sfântul Proroc Osea
18V† Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca – Post – cruce neagră
19S Sfântul Proroc Ioil
20D Sfântul Gherasim din Kefalonia; Sfântul Mucenic Artemie
21L† Sfinţii Mărturisitori Ardeleni – cruce neagră
22M Sfinţii şapte tineri din Efes; Sfântul Averchie, Episcopul Ierapolei
23M Sfântul Iacob, ruda Domnului – Post
24J Sfântul Mare Mucenic Areta
25V Sfinţii Mucenici Marcian şi Martirie – Post
26S† Sfântul Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir – cruce roşie
27D† Sfântul Dimitrie Basarabov – cruce roşie
28L† Sfântul Iachint de Vicina – cruce neagră
29M Sfânta Muceniţă Anastasia Romana
30M Sfinţii Mucenici Zenovie episcopul şi Zenovia, sora sa – Post
31J Sfinţii Apostoli Apelie, Stahie, Amplie, Urban, Aristobul şi Narcis