Alfred Bulai își dezumaniza victimele pentru a le face să se dezbrace. Motivarea judecătorului arată tacticile pe care sociologul le folosea

Alfred Bulai este arestat la domiciliu încă din 5 septembrie 2024, după ce ar fi folosit abuziv de funcție în scop sexual și ar fi agresat sexual foste studente de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA).

Ce spune motivarea judecătorilor în cazul Alfred Bulai

Conform motivării obținută de Libertatea, agresiunea sexuală pe care ar fi comis-o Alfred Bulai este legată de „orice act prin care se tinde la obținerea excitației sexuale ori a satisfacției sexuale prin alte procedee decât acțiunea de penetrare”.

Citește și : Locul de muncă foarte căutat și bine plătit. Peste 600.000 de posturi pentru doar 13.000 de absolvenți anual

Elementul material al infracțiunii de agresiune sexuală vizează, conform judecătorilor „practicile sexuale precum mângâierile obscene, fetişismul, voyeurismul, exhibiţionismul şi bestialitatea”.

Alte articole

STENOGRAME incendiare cu Alfred Bulai şi asistenta: „Ce dracu’, m-a hărţuit angajatul că m-a pupat?”

Alfred Bulai, plasat în arest la domiciliu. Decizia magistraţilor de la Tribunalul București este definitivă

Termenul de „voyeurism” se referă, conform judecătorilor, la excitația sexuală pe care un individ o obține atunci când privește scene sexuale sau persoane care se dezbracă, fără a avea relații intime cu acestea. Astfel, din moment ce Bulai ar fi cerut studentei să se „dezbrace complet”, nu a putut fi identificat vreun motiv pentru care solicitarea sa să nu fie împotriva libertății și integrității sexuale.

Comportamentele sale pot fi asociate cu voyeurismul, conform procurorilor, prin faptul că victima a fost provocată să se dezbrace și privită, prin faptul că Bulai ar fi zâmbit atunci când victima s-a dezbrăcat parțial și prin remărcile care au urmat, precum „Bravo, ești mai tare decât te credeam!”.

Ce tactici ce manipulare a folosit sociologul

Bulai ar fi creat, conform judecătorilor, un mediu intimidant în care victima a fost permanent asaltată de critici, combinate cu validare ulterioară, ceea ce a menținut-o într-o stare de confuzie care a făcut-o să caute aprobare din partea abuzatorului.

Citește și : Bani în plus la salariu dacă sesizezi corupția de la locul de muncă. Proiectul de ordin care recompensează corectitudinea

În plus, judecătorii susțin că a reușit să dezumanizeze victima, atât din punct de vedere uman, cât și din punct de vedere moral și emoțional, iar apoi i-ar fi acordat validare. Aceste lucruri au făcut-o pe victimă să-și piardă încrederea în sine și să fie vulnerabilă în fața sa.

Sociologul ar fi forțat-o pe victimă să se dezbrace de tricou și, pe de altă parte, ar fi îmbrățișat-o, ar fi încercat să o sărute cu forța, precum și să o atingă, cu tentă sexuală, la nivelul spatelui, umerilor și picioarelor. Aceste lucruri ar fi afectat valoarea socială a victimei.

Factorul care amplifică toate aceste lucruri este poziția de superioritate sociali și morală pe care o avea asupra victimei, în calitate de profesor al acesteia, constrângere pe care și-a manifestat-o pe o perioadă lungă de timp.