Ce scop au, conform legii, codurile emise de Administrația Națională de Meteorologie și avertizările meteo. Care este diferența dintre ciclon și furtună

Aceste coduri, reprezentate prin culori de la verde la roșu, ajută la înțelegerea riscurilor meteo și la adoptarea măsurilor corespunzătoare în funcție de avertizare.

Ce înseamnă fiecare cod și ce măsuri trebuie să ia populația, în funcție de culoarea codului anunțat de ANM:

Codul verde: normalitate și vigilență redusă

Codul verde indică absența unor pericole imediate legate de vreme. În astfel de condiții, nu sunt așteptate fenomene extreme, iar măsurile de precauție suplimentare nu sunt necesare. Cu toate acestea, rămânerea informată este importantă, deoarece schimbările meteorologice pot surveni rapid.

Codul galben: atenționări de fenomene moderate

Codul galben semnalează riscuri moderate care pot provoca perturbări locale, fără a avea un impact major asupra unei regiuni extinse. Acesta este emis de obicei pentru ploi abundente, vânturi puternice, furtuni sau ninsori moderate. În această situație, este important ca cetățenii să fie prudenți, evitând activitățile care pot deveni periculoase, cum ar fi deplasările în condiții nefavorabile.

Codul portocaliu: fenomene meteo severe

Codul portocaliu avertizează asupra unor fenomene meteo severe, capabile să provoace pagube semnificative și să perturbe viața de zi cu zi. Furtunile puternice, ninsorile abundente sau canicula extremă sunt exemple de fenomene asociate cu acest cod. Populația trebuie să ia măsuri preventive, inclusiv limitarea deplasărilor și protejarea bunurilor.

Codul roșu: situații extreme și pericol major

Codul roșu indică fenomene meteorologice extrem de periculoase, care pot pune în pericol viața și bunurile. Acesta poate include tornade, inundații severe sau viscole puternice. În aceste situații, autoritățile pot lua măsuri drastice, cum ar fi evacuarea populației sau declararea stării de urgență. Cetățenii sunt sfătuiți să urmeze cu strictețe instrucțiunile autorităților și să rămână în siguranță.

Ce prevede legislația cu privire la codurile de avertizare meteo: 

Potrivit ordinului nr. 245 din 18 octombrie 2012, care reglementează procedurile de codificare a avertizărilor meteorologice și hidrologice, codurile de culori sunt atribuite astfel:

Cod verde: niciun fenomen periculos prognozat.

Cod galben: fenomene periculoase temporare, obișnuite pentru perioada respectivă sau zona specificată.

Cod portocaliu: fenomene periculoase de mare intensitate.

Cod roșu: fenomene periculoase de intensitate foarte mare și cu efecte dezastruoase.

Acest sistem ajută la prevenirea riscurilor și la protejarea populației în fața condițiilor meteorologice extreme.

Citește și: Un nou ciclon vizitează România. Unde se anunţă furtuni cu descărcări electrice

Care este diferența dintre ciclon și furtună

Un ciclon reprezintă un fenomen meteorologic extrem, care poate fi însoțit de ploi torențiale și vânturi puternice. Evenimentul se aseamănă cu imaginea unei furtuni circulare intense, care se rotește în jurul unei zone de presiune scăzută.

Ciclonii sunt caracterizați de vânturi în spirală spre interior, care se rotesc în jurul unei zone de presiune joasă. Cele mai mari sisteme de preisune joasă sunt vortexurile polare și ciclonii extratropici de cea mai mare scară (scara sinoptică). Centrul, cunoscut într-un ciclon tropical matur drept ochiul, este zona cu cea mai mică presiune atmosferică din regiune.

Furtuna este descrisă drept un fenomen meteorologic, care constă în ploaie, descărcări electrice, vânturi puternice de peste 75 km/oră. Pe oceane se pot forma valuri de apă de până la 10 metri înălțime, care se răstoarnă.

Clasificarea furtunilor

Furtună monocelulară – alcătuită dintr-o singură celulă convectivă;

Furtună multicellulară – alcătuită din mai multe cellule convective;

Furtună supercelulară – este o celulă convectivă dezvoltată, care, în mod obligatoriu, conține o structură central rotativă, denumită mezociclon.

Termenul de celulă face referire la un sistem de convecție (transportul vertical al maselor de aer cald și umed) care este format din curenți de aer ascendenți și curenți compensatori descentenți.

În natură, formele tipice ale celulei sunt nori cumulus ( genul de nori separate sub formă de grămezi, cu un contur bine delimitat și cu dezvoltare mai mult pe verticală) și nori cumulonimbus (nor dens, înalt, care este asociat cu furtuni și instabilitate atmosferică).

Citește și: Prognoza meteo 3 octombrie. Încălzire spectaculoasă a vremii după ploile de cod roșu, dar și noi furtuni