Sebastian Burduja, ministrul Energiei, anunţă facturi în funcţie de venit: Nu mi se pare normal ca eu, şeful ANRE sau Ion Ţiriac să beneficiem de preţ plafonat.

Ministrul Energiei Sebastian Burduja a declarat luni, în cadrul Profit Energy.forum – Energia românească post-plafonare – Ediţia a VIII-a, că el crede într-o piaţă liberă şi într-o reliberalizare etapizată, cu câteva obiective nenegociabile, cum ar fi protejarea consumatorilor vulnerabili şi a celor industriali, eferindu-se la cadrul legislativ care va intra în vigoare în aprilie 2025, când ar trebui să se încheie actuala legislaţie de plafonare/compensare.

Eroarea legală care face ca facturile la gaze să explodeze de la 1 ianuarie. Parlamentul trebuie să remedieze greşeala până la sfârşitul anului

„Sistemul actual este un sistem care nu este perfect. Nu mi se pare normal ca eu, şeful ANRE sau Ion Ţiriac să beneficiem de un preţ plafonat. Vom proteja consumatorul final, pe toţi românii care nu-şi pot achita facturile. La fel de important este să protejăm consumatorii industriali, pentru că dacă ei nu vor putea funcţiona, oamenii nu vor avea locuri de muncă. Avem timp să punem la punct toate aspectele până în luna ianuarie, pentru ca în aprilie să poată fi implementate”, a afirmat ministrul Energiei.

„Trebuie să ne gândim la alte vulnerabilităţi, medicale, socio-economice. A fost important să menţinem această schemă de  compensare/plafonare, vedem ce se-ntâmplă în jur Orientul mijlociu, cu preţul barilului”, a precizat ministrul.

Potrivit acestuia, statul român a fost nevoit să intervină: „Amintiţi-vă de 2020-2021, de la 15 euro/MWh s-a ajuns la mii de euro/MWh”.

„Putem discuta de o piaţă liberă când avem o piaţă europeană nefuncţională? N-ar trebui să beneficieze România de înţelegere din partea partenerilor europeni?”, s-a întrebat retoric ministrul. Referindu-se la decuplarea pieţei energiei din Europa de Est de cea Ocidentală, ministrul a precizat că România nu poate accepta la nesfârşit ca unele state să nu-şi dezvolte reţelele, în condiţiile în care legislaţia europeană prevede ca fiecare stat să ofere capacităţi de interconectare de 15%.

„Este o problemă că Austria refuză să se interconecteze mai bine cu Slovacia şi cu Ungaria”, a declarat Burduja, precizând că guvernul României este dispus să negocieze cu UE prelungirea unor măsuri, mai ales în contextul războiului din Ucraina şi exporturilor către Ucraina şi Republica Moldova.

Sebastian Burduja, anunţ despre facturile românilor: ”Am luat în calcul şi un scenariu pesimist, românii nu vor tremura de frig”

Acesta a adăugat că, în prezent, România se află doar într-o primă fază a infringementului CE: „Nu trebuie să ne temem că UE va veni şi că ne va impune ceva”.

Referindu-se la exporturile către Ucraina şi Republica Moldova, Burduja a precizat că, deşi acestea par mici, de 7-10% din totalul exporturilor, este important când sunt efectuate pentru a estima impactul asupra preţurilor.

„De multe ori exporturile către restul Europei sunt doar scriptice, cele către Ucraina şi Republica Moldova sunt fizice, nu doar scriptice”, a explicat acesta.

Ministerul Energiei arată că procedura de infringement demarată de Comisia Europeană este într-o etapă incipientă, în care România a primit o scrisoare de punere în întârziere.

”Aceasta nu reprezintă o condamnare sau sancţiune, ci un apel la clarificare şi ajustare a legislaţiei naţionale pentru a fi conformă cu normele Uniunii Europene”, subliniază instituţia. Ministrul mai anunţă că România are două luni pentru a răspunde şi a furniza informaţii suplimentare sau pentru a propune soluţii care să corecteze problemele identificate. ”Dacă răspunsul nu este considerat satisfăcător, Comisia poate emite un aviz motivat, urmat eventual de sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE). Procedura poate dura luni sau chiar ani, oferind astfel timp pentru a discuta şi implementa soluţii.

Ministerul Energiei transmite că are un dialog deschis cu Comisia Europeană şi este pregătit să colaboreze pentru a ajunge la o soluţie care să respecte directivele europene, dar şi să protejeze interesele cetăţenilor români.

”Un argument esenţial este că măsurile luate de România au avut ca scop protejarea populaţiei şi asigurarea securităţii energetice într-un context dificil, generat de criza energetică europeană. Măsurile au fost aplicate pentru a preveni creşterea extremă a preţurilor la energie pentru consumatori, în special pentru gospodării şi instituţii publice esenţiale, şi pentru a menţine stabilitatea pieţei energetice interne”, se arată în comunicat Ministerul mai spune că ”România a adoptat aceste măsuri ca un răspuns temporar pentru a gestiona impactul creşterii volatilităţii preţurilor la energie pe pieţele internaţionale şi pentru a asigura accesul la energie la preţuri accesibile pentru cetăţeni şi companii”.

Sebastian Burduja, ministrul Energiei, arată că România colaborează cu Comisia Europeană pentru a găsi soluţii şi trebuie subliniat faptul că măsurile naţionale adoptate până acum au avut ca principal scop protejarea cetăţenilor şi a securităţii energetice naţionale într-un context de criză.

”Mesajul nostru este clar: dialog deschis şi adaptare la contextul european, dar şi de responsabilitate faţă de cetăţeni, în această iarnă, preţurile în facturi rămân plafonate. România va ridica în cadrul reuniunii Consiliului Energie din 15 octombrie problemele structurale de infrastructură care contribuie direct la creşterea preţurilor la energie în Europa de Sud-Est. Congestiile transfrontaliere şi capacitatea limitată de interconectare împiedică pieţele din regiune să beneficieze de stabilitatea preţurilor observată în alte părţi ale Uniunii Europene.”, afirmă Burduja.

Măsurile adoptate au fost gândite ca o reacţie de urgenţă într-un context excepţional. România a acţionat conform unor mecanisme permise de legislaţia europeană în cazuri de criză, cum ar fi Regulamentul UE privind intervenţiile de urgenţă pe piaţa energiei electrice (Regulamentul 2022/1854), care permite statelor membre să intervină pentru a proteja cetăţenii în faţa preţurilor ridicate (într-adevar unele dispoziţii din regulament au expirat deja anul trecut).

”Pe măsură ce situaţia energetică se stabilizează, România va evalua şi ajusta măsurile astfel încât să respecte mai bine normele UE, dar fără a compromite protecţia populaţiei şi stabilitatea pieţei interne”, mai spune ministerul Energiei.

”Comisia consideră că măsurile implementate de România ar putea contraveni legislaţiei UE privind piaţa internă de energie electrică (Directiva 2019/944 şi Regulamentul 2019/943). Pentru a emite un aviz motivat sau a continua procedurile, Comisia trebuie să înţeleagă pe deplin toate implicaţiile acestor măsuri şi efectele reale asupra pieţei interne şi concurenţei, inclusiv în ceea ce priveşte traderii şi furnizorii de energie. Solicitarea de informaţii suplimentare reflectă dorinţa Comisiei de a clarifica toate detaliile înainte de a lua măsuri suplimentare în cadrul procedurii de infringement”, se mai arată în comunicat.

Potrivit anunţului Comisiei Europene, ”România a introdus măsuri naţionale care impun anumitor producători de energie electrică să contribuie cu toate veniturile care depăşesc un anumit prag de preţ la un fond de tranziţie energetică şi obligă producătorii de gaze să vândă o parte din producţia lor la preţuri fixe anumitor clienţi”. ”Aceste măsuri naţionale sunt incompatibile cu Directiva (UE) 2019/944 şi cu Regulamentul (UE) 2019/943 privind piaţa internă a energiei electrice, precum şi cu Directiva 2009/73/CE privind normele comune pentru piaţa internă a gazelor naturale.

Măsurile în cauză limitează libertatea producătorilor de energie electrică şi gaze naturale de a-şi stabili preţurile angro în România. Prin urmare, Comisia consideră că aceste măsuri restrâng principiile fundamentale ale liberei formări a preţurilor, precum şi libertatea comerţului transfrontalier pe pieţele angro de energie electrică şi gaze naturale.

România are acum la dispoziţie două luni pentru a răspunde şi a remedia deficienţele identificate de Comisie. În lipsa unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat”, precizează Comisia.