Revine „fumăritul”. Unde se reintroduce taxa „ciocoiască” pe fum

În Marea Britanie, se dă amendă pentru cei care fac focul în șeminee și sobe, începe implementarea taxei pe fum. Astfel, cei care folosesc o sobă pe lemne conectată la coșul de fum riscă amenzi serioase. Este anunțul făcut de autoritățile din Marea Britanie, care au creat așa zisele Zone de Control al Fumului, în încercarea de a menține aerul curat.

În Marea Britanie, majoritatea caselor construite înainte de anii 1990 au un coș de fum pe acoperiș, chiar dacă este nefolosit de multă vreme. Cu toate acestea, milioane de oameni din țară încă folosesc sobe pe lemne pentru a-și încălzi casa pe timpul iernii, folosind combustibili tradiționali precum cărbunele, sau au o sobă pe lemne montată.

Nici România nu stă diferit la acest capitol. Conform unor date oferite de Ministerul Mediului anul trecut, din totalul de 7,5 milioane de gospodării, 3,5 milioane dintre acestea folosesc încălzirea cu lemne, majoritatea fiind în zonele rurale.

În Marea Britanie, limita actuală a cantității de fum pe care coșul de fum o poate produce într-o Zonă de Control al Fumului este de 5g pe oră, plus 0,5g pentru fiecare kW al puterii termice a sobei tale. Cu toate acestea, există planuri de reducere a acestei limite la 3g pe oră, deși nu s-a confirmat încă când va fi implementată.

Sobele pe lemne și aragazele care funcționează pe bază de combustibili fosili, mai periculoare decât accidentele rutiere

În acest moment, în Anglia amenda pentru cei ce depășesc cantitatea de fum admisă în Zona de Control, din cauza sobelor vechi ce ard lemne, este de 300 de lire. De asemenea, cei care încalcă regula de mai multe ori riscă să se aleagă cu dosar penal.

Există însă variante puse la dispoziție cetățenilor, una dintre acestea fiind modernizarea sobei, cu una aprobată și care respectă nivelul admis de fum.

România pregătește „Rabla pentru sobe”

Și în România s-a vehiculat că va fi interzisă încălzirea cu lemne de foc în nenumărate rânduri. Cu toate acestea, Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a clarificat recent că nu există nicio intenție de a înlătura această metodă tradițională de a face focul.

Programul „Rabla pentru sobe” ar putea fi deschis din primăvară. Se dau 10.000 de lei pentru români

În schimb, autoritățile au anunțat că vor da drumul în această toamnă la programul „Rabla pentru sobe”. Acesta va oferi o finanțare de cel puțin 80% din partea statului pentru achiziționarea de sobe energetice eficiente, conforme cu directivele Uniunii Europene.

„O să finanțăm sobe energetice. Programul este aproape gata. Ne propunem să finanțăm un procent însemnat, de minim 80%. Omul nu poate să pună mai mult de 10-20%”, a transmis Fechet la finalul lunii august.

Iarna nu-i ca vara! Ce se întâmplă cu românii care au încă sobe cu lemne, anunţ de ultimă oră de la Guvern. Cine poate primi 10.000 de lei gratis de la stat

Programul reprezintă o soluție menită să reducă poluarea și să îmbunătățească eficiența energetică a sobelor pe lemne, fără a impune renunțarea la această metodă de încălzire tradițională.

UE vrea şi interzicerea centralelor pe gaz

Eurodeputaţii au adoptat marţi planuri convenite cu Consiliul UE care vor contribui la reducerea consumului de energie şi a emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul clădirilor, informează un comunicat al Parlamentului European.

Revizuirea propusă a Directivei privind performanţa energetică a clădirilor urmăreşte să reducă substanţial emisiile de gaze cu efect de seră şi consumul de energie în sectorul clădirilor din Uniune până în 2030. Un alt obiectiv îl reprezintă neutralitatea climatică a acestui sector până în 2050. Se doreşte şi ca numărul clădirilor cu performanţa energetică cea mai slabă care sunt renovate să crească, iar schimbul de informaţii privind performanţa energetică să fie îmbunătăţit.

Potrivit textului revizuit al directivei, toate clădirile noi ar trebui să aibă emisii zero începând din 2030. În plus, clădirile noi ocupate sau deţinute de autorităţile publice ar trebui să aibă emisii zero începând din 2028. Statele membre vor putea lua în considerare potenţialul de încălzire globală pe durata ciclului de viaţă al clădirilor, care include fabricarea şi eliminarea produselor pentru construcţii utilizate la ridicarea lor.

În cazul clădirilor rezidenţiale, ţările Uniunii Europene vor trebui să aplice măsuri pentru a asigura o reducere a energiei primare medii utilizate cu cel puţin 16% până în 2030 şi cu cel puţin 20-22% până în 2035.

Conform noii directive, statele membre vor trebui să renoveze 16% din clădirile nerezidenţiale cu cele mai slabe performanţe energetice până în 2030, respectiv 26% dintre acestea până în 2033. Pentru a identifica clădirile care intră în această categorie se vor utiliza cerinţele minime de performanţă energetică.

Dacă este posibil din punct de vedere tehnic şi economic, ţările Uniunii ar trebui să introducă treptat utilizarea panourilor solare în clădirile publice şi nerezidenţiale, în funcţie de dimensiunea lor, şi în toate clădirile rezidenţiale noi până în 2030.

„Directiva arată clar modul în care politicile climatice pot avea beneficii reale şi imediate pentru cei cu venituri reduse. Această lege va contribui la reducerea facturilor la energie şi va aborda cauzele profunde ale sărăciei energetice, asigurând în acelaşi timp mii de locuri de muncă locale de înaltă calitate în întreaga UE. Abordarea a 36% din emisiile de CO2 ale Europei constituie un pilon absolut esenţial al Pactului Verde European”, a declarat raportorul pentru Directiva privind performanţa energetică a clădirilor, Ciaran Cuffe, din grupul Verzi/ALE.

Directiva a fost adoptată cu 370 voturi pentru, 199 împotrivă şi 46 abţineri. Pentru a deveni lege, ea trebuie acum să fie aprobată oficial şi de Consiliul UE.

Potrivit Comisiei Europene, clădirile din UE sunt responsabile pentru 40% din consumul nostru de energie şi pentru 36% din emisiile de gaze cu efect de seră. Pe 15 decembrie 2021, CE a adoptat o propunere legislativă de revizuire a Directivei privind performanţa energetică a clădirilor, ca parte a aşa-numitului pachet „Pregătiţi pentru 55”. O nouă lege europeană a climei, din iulie 2021, a introdus obiectivele pentru 2030 şi 2050 în legislaţia europeană obligatorie.