În perioada ianuarie – septembrie, băncile au avut destui bani la îndemână. Excedentul de lichiditate a fost, zilnic, de aproape 50 de miliarde de lei în medie, ceea ce înseamnă circa 10 miliarde de euro. S-a preferat însă ”parcarea” banilor la BNR, în loc să fie acordate mai multe credite, argumentele fiind numărul scăzut al companiilor bancabile și faptul că multinaţionalele se împrumută din străinătate, remarcă zf.
Situația a fost subliniată, de curând, și de guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu. ”Intermedierea financiară este la un nivel scăzut, sub 30 la sută din PIB (ponderea creditului privat în PIB – n. r.), din cauza faptului că firmele multinaţionale se împrumută din străinătate pentru a avea o accesibilitate mai bună la creditare şi dobânzi mai mici. Totodată, multe din companiile româneşti nu au nivel de capital suficient pentru a se putea credita. Nu putem să forţăm băncile să dea credite, acest lucru ar cauza o criză financiară”, a explicat guvernatorul BNR.
Așadar, în lipsă de clienți pentru credite, băncile au ales să-și bage banii… la bancă. La BNR mai exact, pentru o dobândă medie de 6 la sută până în iunie, apoi de 5,8 la sută în iulie, 5,6 procente în august şi 5,5 la sută în septembrie.
Potrivit analizei zf, în timp ce băncile câştigă din depozitele plasate la BNR, mulți români nu obțin mai nimic de pe urma banilor ținuți în conturi curente. Mutarea banilor din conturi curente în depozite la termen ar însemna dobândă și, prin urmare, bani în plus.
Păstarea banilor în conturi curente este considerată de economistul Iancu Guda drept o ”mare greșeală”. ”Vedem cum banii din conturi rămân în bancă și nu facem depozite, pentru că îi ținem în contul curent. Mare greșeală. Nu produce nimic acel ban pus în contul curent”, a explicat el.
Guda recomandă ca în contul curent, adică la îndemână, să se afle un fond de rezervă și nimic mai mult. ”Dacă vrei să ai o rezervă bine pusă la punct ar trebui un fond de rezervă pe șase luni, iar dacă ai o situație specială, boli, probleme, îți trebuie un fond de siguranță de 9-12 luni. Atât, nu mai mult”, spune economistul.