BNR: România încă este o ţară a cash-ului. Care este limita de numerar, s-a schimbat legea în 2024

Partea de fraudă este una gestionabilă la un nivel relativ confortabil în România, comparativ cu alte state mult mai dezvoltate din perspectivă financiară, în condiţiile în care ţara noastră este încă una a cash-ului, a afirmat marţi Claudiu Negrea, director adjunct al Direcţiei monitorizare a infrastructurilor pieţei financiare şi a plăţilor în Banca Naţională a României.

„În România, deocamdată, partea de fraudă este una gestionabilă la un nivel relativ confortabil, comparativ cu alte state mult mai dezvoltate din perspectivă financiară decât România. România încă este o ţară a cash-ului. În România încă există apetitul acesta de a ne îmbogăţi peste noapte. Credem că o investiţie de 500-1.200 lei poate să fie valorificată peste noapte în 5.000-10.000 lei. Este destul de dificil să gestionezi acest lucru şi este destul de dificil să-l faci pe om să înţeleagă că nu este uşor să-ţi investeşti banii – şi că orice investiţie are şi un risc. De aceea, noi trebuie în permanenţă să fim educaţi. Acum 30 de ani umblam cu saci de bani aici, în clădirea alăturată a băncii centrale, pentru a face decontarea – şi am ajuns la decontarea fondurilor de mică valoare în 10 secunde, ceea ce cumva, poate este de multe ori mult mai rapid decât dacă am face schimb de cash între noi, pentru că mai aşteptăm şi restul, mai numărăm şi banii. Este o evoluţie majoră”, a menţionat Claudiu Negrea, la conferinţa „Banking Innovation Lab”.

Se revine la banii cash. Ţara care voia să-i elimine total schimbă macazul. Ce spune Mugur Isărescu despre numerarul din România

În opinia sa, nu ar trebui să dispară cu totul meseria de bancher, relaţia dintre bancher şi consumator. De asemenea, el a subliniat că banca centrală nu va renunţa la serviciul de numerar pentru că acesta este important, mai ales în situaţii de criză.

Alte articole

Cresc din nou prețurile în România. Anunțul făcut de Mugur Isărescu, guveratorul BNR

Se schimbă banii în România! BNR lansează noi monede în circuitul numismatic. Vor avea valoarea de 10 și 100 de lei

„Trebuie să existe această relaţie pentru că niciodată AI-ul nu va avea această emoţie care este transmisă între doi interlocutori (…). Încurajăm să se renunţe uşor, uşor, la serviciul de cash. Dar, banca centrală, niciodată nu va renunţa la serviciul de numerar, pentru că serviciul de numerar este foarte important să existe, în special în perioade de crize. Din păcate, ultima perioadă de criză a fost chiar la graniţele noastre şi ne-a arătat ce valoare are, de fapt, cash-ul”, a adăugat reprezentantul BNR.

Totodată, el a făcut referire la reglementarea în domeniul plăţilor PSD2 şi la unele măsuri de întărire a securităţii în domeniul plăţilor (PSD3).

„Avem reglementarea în domeniul serviciilor de plată, Directiva a treia, care aduce ceva care va speria pe mulţi oameni din această sală: răspunderea prestatorilor de servicii de plată atunci când va avea loc o fraudă. În momentul de faţă, în cele mai multe cazuri, răspunderea este doar la nivelul utilizatorului – şi o consideră neglijenţă gravă. Problema nu este chiar aşa pentru că, cu anumite tool-uri de monitorizare a tranzacţiilor şi un anumit comportament mai focusat al instituţiilor de credit pentru a monitoriza acele fluxuri de plăţi, multe din acele fraude nu s-ar fi întâmplat. Nu mi se pare normal ca un depozit să fie spart la 00:00, depozit constituit de o persoană de 80 de ani care niciodată n-a avut mobile banking, să poţi să faci plăţi până la 3:00 dimineaţa, 50 de plăţi recurente de valoare relativ mare”, a mai spus Claudiu Negrea.

Potrivit acestuia, erau nişte măsuri simple, de bază, care puteau fi implementate ca să blocheze un astfel de fenomen.

„Sunt prea puţine cazurile în care tu ai nevoie de credit la 0:00, să fim realişti. Şi atunci legiuitorul european încearcă prin această nouă directivă să facă comunitatea financiară mai responsabilă. Din păcate, lumea este într-o continuă schimbare. Noi, ca autoritate de supraveghere, nu avem suficientă viteză ca să ţinem pasul cu tehnologia, dar încercăm să ne adaptăm. Vom încuraja întotdeauna partea aceasta de tehnologie, inovare, creştere a incluziunii financiare, dar vom opri de fiecare dată acest proces dacă vedem că riscurile nu pot fi gestionate eficient”, a adăugat Claudiu Negrea.

Marcel Boloş, anunţ despre banii cash: „Poţi să faci plăţi, în numerar, dar până în limita a 5.000 de lei”

Potrivit acestuia, PSD2 a creat noi oportunităţi pentru companii mai mici să inoveze şi să aducă beneficii în domeniul financiar. Astfel, au apărut companiile fintech – o tipologie de entităţi care au încurajat şi accelerat procesul de digitalizare în domeniul financiar.

Pe de altă parte, Negrea a atras atenţia că este nevoie de o mare atenţie atunci când se fac cumpărături online, chiar dacă procedura este simplă, deoarece site-urile pot fi clonate.

„Nu putem să facem banking şi să facem orice altceva în acelaşi timp. Trebuie să fim foarte atenţi în orice acţiune a noastră şi, când facem o cumpărătură online, chiar dacă ni se pare că este atât de uşor de făcut. Gândiţi-vă că sunt foarte multe site-uri clonate care imită aproape 100% site-ul de bază şi putem să ne pierdem banii printr-o simplă neglijenţă a noastră, că nu suntem atenţi. (…) Am ajuns acum ca banii să fie transmişi în 10 secunde de la un cont la altul. Avem şi reglementări europene care vor forţa toţi jucătorii din piaţa din Europa să facă plăţi instant în 10 secunde. Vom avea confortul să transmitem bani în Spania, în Italia şi să ajungă în 10 secunde şi la nişte costuri total gestionabile, ceea ce este o bucurie pentru toţi – şi pentru noi, ca autorităţi, pentru că vom face o mai bună verificare a lichidităţii care pleacă sau care intră în ţară”, a mai spus reprezentantul BNR.

Reprezentanţi ai unor instituţii şi asociaţii din domeniul financiar au participat marţi la conferinţa „Banking Innovation Lab”, organizată de publicaţia BankingNews. În cadrul conferinţei s-a discutat despre rolul pe care îl joacă digitalizarea în dezvoltarea industriei bancare şi în procesul de incluziune financiară, despre provocările digitalizării şi securitatea cibernetică.

Ce se întâmplă cu plăţile cash. Plata cu cardul devine obligatorie în România. E lege pentru toți comercianții și PFA-

Plata cu cardul devine obligatorie în România. Toți comercianții, societăți ori persoane fizice autorizate, au de acum obligația legală de a accepta plata cu cardul – prin mijloace electronice, mai exact. Actul normativ a intrat în vigoare acum două zile, pe 16 iunie.

După supermarketul fără cash, s-a deschis hipermarketul cu Hiper Discount. Reducerile pot ajunge până la 40%. „Jos cu preţurile” la 15.000 de produse

Comercianții sunt obligați să accepte cel puțin o modalitate de plată fără numerar, adică o plată electronică. Aceasta nu înseamnă însă neapărat că vor fi obligați să-și cumpere aparate speciale de încasare prin bancă – POS-uri, atât timp cât plățile și încasările se pot face prin diferite metode, cu telefoanele mobile, nu neapărat cu cardul.

Legea 406/2023, ce este aplicabilă din 16 iunie 2024, obligă însă comerciantul să aibă un cont bancar unde clientul să plătească prin diferite mijloace, dacă optează pentru asta, arată avocatnet.ro. Legea amintește de „cel puțin un instrument de plată fără numerar”.

„Persoanele fizice sau juridice, prevăzute la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 265/2022 privind registrul comerţului şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative cu incidenţă asupra înregistrării în registrul comerţului (…) au obligația de a asigura implementarea și de a accepta cel puțin un instrument de plată fără numerar, așa cum acesta este definit de Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, la art. 5 alin. (1) pct. 31”, scrie în noua lege. Mai precis, este vorba atât de societăți, cât și de persoanele fizice autorizate sau de întreprinderile individuale ori familiale.

Comercianţii, obligaţi să accepte plata cu cardul în lipsa banilor cash

Deși prevederea nu indică în mod expres comercianții, inițiatorii la asta se gândesc, arată sursa citată. „De asemenea, în scopul impulsionării utilizării mijloacelor moderne de plată, propunem ca pentru comercianții care operează pe teritoriul României să se instituie obligația de a accepta și cel puțin un instrument de plată fără numerar”, scria în expunerea de motive a legii.

Legea 406/2023 mai prevedea inițial și o interdicție pentru angajatori de a plăti salariile în numerar, dar care a fost eliminată după proteste în spațiul public.

Ce se întâmplă cu plăţile cash şi plăţile cu cardul. Câţi bani în numerar putem folosi pe zi, s-a schimbat legea

Guvernul norvegian a propus un set de măsuri pentru a proteja dreptul consumatorilor de a plăti cash, cu bancnote şi monede, într-o ţară care se află pe primele locuri în lume în tranziţia la plăţile digitale, transmite Bloomberg.

Obiectivul autorităţilor este acela de a asigura „securitatea pentru cei care sunt reticenţi la utilizarea de soluţii de plăţi digitale”, precum şi creşterea gradului de pregătire a societăţii pentru situaţii de urgenţă, a declarat ministrul norvegian al Justiţiei, Emilie Enger Mehl într-un comunicat de presă transmis vineri.

Propunerea, care a fost anunţată prima dată în luna septembrie 2022, le va permite consumatorilor să plătească în numerar la toate locaţiile de vânzări unde alte tipuri de plată pentru bunuri şi servicii sunt acceptate de comercianţi, se precizează în comunicat. Reguli speciale se vor aplica pentru transportul de pasageri.

Chiar dacă utilizarea numerarului în Norvegia a coborât la cel mai scăzut nivel de pe glob la debutul pandemiei, în ultima perioadă a rămas stabil, informa Banca Centrală a Norvegiei în luna mai a anului trecut. Potrivit sursei citate, doar 3% dintre norvegieni au utilizat numerarul la ultimele lor achiziţii într-un magazin tradiţional. Cu toate acestea, cererea de numerar a crescut în ultimul an, în condiţiile în care numărul de retrageri de la ATM-uri şi magazine a crescut, a precizat la acea dată Banca Centrală a Norvegiei.

Câţi bani cash putem folosi pe zi. Legea banilor cash intră în vigoare pe 16 iunie 2024, ce trebuie să ştie toţi românii

Câţi bani cash putem folosi pe zi. Începând cu 16 iunie 2024, aceste schimbări, care vizează limita de tranzacționare zilnică și regulile de gestionare a numerarului, sunt cruciale pentru toți cei implicați în procesul de plată și încasare a sumelor în numerar.

Legea 406/2023, cunoscută popular sub numele de legea banilor cash, împreună cu Ordonanțele de Urgență 98/2023 și 115/2023, au pus bazele acestei transformări legislative. Unul dintre aspectele cheie ale acestei legi este introducerea unei limite zilnice de tranzacționare în numerar, stabilită la 10.000 de lei pentru orice tranzacție între persoane fizice și entități juridice.

Citeşte şi: Câți bani câștigă artiștii din România pentru un spectacol. Delia se află pe locul 3 în clasament

În plus față de această limită, modificările legislative vizează și regulile referitoare la gestionarea soldului de casierie și procedurile de avansuri de decontare. Astfel, conform noilor reglementări, la sfârșitul fiecărei zile, sumele de numerar nu vor putea depăși limita de 50.000 lei. În cazul magazinelor de tip cash and carry, supermagazine și hipermagazine, care funcționează în conformitate cu noile reglementări, limita pentru sumele de numerar la finalul fiecărei zile nu va putea depăși 500.000 lei. Orice sumă care depășește acest plafon va trebui depusă în conturile bancare în decurs de două zile lucrătoare.

O altă schimbare notabilă este impunerea operatorilor economici de a accepta cel puțin un mijloc de plată electronică, consolidând astfel eforturile de digitalizare a sistemului financiar din România.

Citeşte şi: Ce lasă la amanet românii care au nevoie de bani, în 2024. Cât de căutate sunt device-urile de ultimă generație

Deși inițial existau planuri pentru schimbări mai radicale, acestea au fost reduse, iar premierul Marcel Ciolacu a explicat că această decizie a fost luată având în vedere pregătirea insuficientă a economiei pentru o tranziție bruscă spre utilizarea exclusivă a plăților electronice. Astfel, adaptările succesive ale legislației au reflectat nevoia de a menține un echilibru între modernizarea sistemului financiar și necesitățile economice ale diferitelor medii, în special a celor rurale.