„Harta Longevităţii în România” a fost lansată. Bucureştiul este şi capitala seniorilor, dar mediul rural aduce o pensie mai îndelungată

A fost lansat proiectul transdisciplinar „Harta Longevității în România”. Evenimentul a avut loc la Biblioteca Academiei Române și a reunit academicieni, doctori, experți în longevitate și specialiști din diverse domenii, interesați de studiul fenomenului longevității în România. În cadrul conferinței a participat Președinta Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională din Senatul României, Nicoleta Pauliuc, care a subliniat în discursul său că „longevitatea nu este doar o provocare pentru sistemul medical, ci și o temă națională de securitate”.

Participanții la conferință, printre care s-au numărat academicianul Victor Voicu și profesorul Gabriel Prada, au evidențiat importanța integrării rezultatelor cercetării în strategii naționale. Președintele Secției de Științe Medicale a Academiei Române, Victor Voicu, a subliniat faptul că longevitatea este rezultatul unui echilibru între genetică și mediu, cu un accent major pe stilul de viață, care poate fi influențat prin politici publice bine gândite​​: „Dumnezeu ne-a dat 30-40%. Restul ține de stilul nostru de viață”.

Harta Longevității în România: până în 2050, o treime din populația țării va avea peste 65 de ani

Proiectul de cercetare „Harta Longevității în România” reprezintă o premieră națională, propunând o abordare complexă asupra fenomenului longeviv. Studiul se axează pe o analiză cantitativă și calitativă a seniorilor din România, oferind date esențiale despre distribuția regională și numerică a acestora. În cadrul evenimentului a fost lansată și platforma interactivă hartalongevitatii.ro, care oferă informații valoroase, cum ar fi Top 5 localități din țară cu cel mai mare procent de seniori longevivi, dar și Top 3 localități din fiecare județ, punând în lumină distribuția acestor populații la nivel național. De exemplu, mediul rural favorizează longevitatea pentru bărbați. Majoritatea seniorilor de sex masculin locuiesc în zone rurale.

Alte articole

Albert Vlădescu, geniul din Ploieşti pe care se bat deja marile universităţi. Invenţia „micului Einstein” ar putea schimba omenirea

Micuţa gimnastă Antonia Dragomir are 11 ani, 10 pe linie la toate materiile şi vrea să aducă pentru România tot aurul din lume

Din punct de vedere calitativ, cercetarea se concentrează pe identificarea factorilor genetici, socio-antropologici și de stil de viață care contribuie la longevitate, conturând astfel profilul unei „zone albastre” a longevității în România. Eșantionul de populație analizat provine din mediul rural din zona de deal sau sub-montană, fiind născut între anii 1928-1944. Aceste comunități, izolate de marile centre urbane industriale, au menținut un stil de viață caracterizat prin muncă agricolă, alimentație bazată pe resurse proprii și activitate fizică susținută, fără comportamente adictive.

Dr. Nicole Thomas, sub îndrumarea căreia s-au realizat testele genetice, a prezentat sinteza analizelor pentru cei 21 de pacienți cu vârste între 85 și 95 de ani: „screeningul biomarkerilor de longevitate a demonstrat că valorile analizelor seniorilor participanți la studiu sunt în parametri normali, fără semne de boli asociate îmbătrânirii.”

Harta șanselor în viață: cum influențează locul în care trăiesc calitatea vieții românilor

La conferința „Harta Longevității în România” a participat Dr. Waclaw Kroczek, reprezentant al Gerontology Research Group, renumit pentru cercetările sale privind populația de supercentenari. Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României face parte din Gerontology Research Group, o organizație dedicată studierii longevității extreme și validării științifice a supercentenarilor la nivel global. În cadrul evenimentului, Dr. Kroczek a prezentat regiunile din lume, dar și din România, în care locuiesc cei mai mulți supercentenari, demonstrând astfel existența acestor comunități de oameni care au depășit vârsta de 110 ani.

„Studiul fenomenului longevității este esențial pentru înțelegerea mecanismelor care ne permit să trăim mai mult și mai sănătos. Populațiile de supercentenari reprezintă o veritabilă fereastră spre viitorul longevității umane,” a declarat Dr. Waclaw Kroczek.

Determinarea vârstei biologice pe baze genetice este în curs de desfășurare și urmează să completeze raportul final al cercetării, oferind o perspectivă completă asupra longevității în România. Datele obținute în urma studiului pot aduce o contribuție valoroasă la cercetările globale în domeniul longevității, plasând România pe harta cercetării internaționale. Studiul poate dezvălui particularități unice ale populațiilor din România, comparabile cu cele din zonele „albastre” recunoscute la nivel global.

Prin acest proiect inovator, Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României contribuie semnificativ la înțelegerea fenomenului longevității și la identificarea celor mai importante variabile care influențează speranța de viață în România, oferind o resursă prețioasă pentru specialiștii din domeniu.

București: capitala longevității
Bucureștiul se află în fruntea clasamentului, fiind zona cu cel mai mare număr de longevivi. Aici, 35.715 de seniori au vârsta de 85 de ani și peste, reprezentând 9,64% din totalul seniorilor din această categorie, în țara noastră.

Procentul semnificativ se datorează atât numărului mare de locuitori, dar și faptului că bucureștenii beneficiază de un stil de viață urban activ și de acces la servicii medicale de calitate.

Județul Prahova: locul II în top
Pe locul al doilea se află județul Prahova, unde 15.944 de seniori au vârsta de 85 de ani și peste.

Acest județ, situat în apropierea Bucureștiului, pare să ofere avantajele unui mediu urban și semiurban, cu prezența unor factor determinanți care contribuie la longevitate.

Diferențe de gen și mediu de rezidență
Studiul subliniază diferențe semnificative în funcție de gen și mediu de rezidență.

Bărbați: Mediul rural favorizează longevitatea pentru bărbați. Majoritatea seniorilor de sex masculin locuiesc în zone rurale.

Județul Teleorman are cel mai mare număr de bărbați seniori din mediul rural (82% rural, 18% urban). Județul Constanța are cel mai mare număr de bărbați seniori din mediul urban (74,6% urban, 25,4% rural).

Femei: Mediul rural predispune, de asemenea, la o speranță de viață mai mare pentru femei, deși diferențele între mediul urban și cel rural sunt mai mici decât în cazul bărbaților.

Comuna din România în care se află cei mai longevivi oameni. Care este secretul și ce beneficii ai dacă locuiești acolo

Județul Teleorman reunește cel mai mare număr de femei seniori din mediul rural (80% rural, 20% urban). Județul Constanța are mediul urban predominant și pentru femei (73,5% urban, 26,5% rural).

Proiectul de cercetare „Harta Longevității în România” analizează nu doar distribuția populației vârstnice, ci și profilul genetic al locuitorilor, pentru a înțelege mai bine factorii care contribuie la longevitate.

Informațiile obținute vor fi esențiale pentru dezvoltarea strategiilor menite să sprijine o îmbătrânire sănătoasă și activă, contribuind astfel la îmbunătățirea calității vieții pentru toți românii.