Bani mai puţini din PNRR! Comisia Europeană propune ca România să primească o plată parţială, pentru jaloanele atinse satisfăcător. Adrian Câciu: „Nu se pierde niciun ban”

UPDATE: Comisia Europeană a aprobat marţi o evaluare preliminară pozitivă a celor şase ţinte şi a 62 dintre cele 68 de jaloane legate de cea de-a treia cerere de plată a României în valoare de 2 miliarde de euro, fără prefinanţare, în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, elementul central al programului NextGenerationEU. Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a afirmat, marţi seară, după anunţul Comisiei Europene privind a treia cerere de plată din cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, că jaloanele nerezolvate sunt în discuţii de un an de zile, iar decizia autorităţilor europene nu a venit ca o surpriză. ”Trebuie să înţelegem că trebuie făcute aceste reforme”, a transmis ministrul, referindu-se la cei care ar trebui să implementeze aceste modificări – ministrul Energiei, secretarul general al Guvernului şi ministrul de Finanţe.
”Am anunţat (…) acum o lună că vom avea o plată parţială pentru aceste jaloane care deja sunt în discuţii aproape de un an de zile. Din păcate, nu s-au rezolvat – şi mă refer aici la jaloanele privind numirile de la companiile din Energie, numiri făcute în anul 2022, unde trebuie reluată procedura şi asta ne spune şi Comisia, la numirile de la AMEPIP, aţi văzut, acolo deja şi-au dat demisiile cei care au fost numiţi şi s-a reluat procedura, şi sperăm să o închidem undeva în decembrie-ianuarie, şi într-adevăr două companii de la Ministerul Transporturilor”, a declarat Adrian Câciu, marţi seară, la B1 TV.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene afirmă că reformele asumate trebuie îndeplinite.

”Practic, nu e o surpriză, dar trebuie să înţelegem că trebuie făcute aceste reforme. Asta este chestiunea pe care aş vrea să o transmit şi am transmis şi colegilor mei, cei care ar trebui să implementeze aceste reforme, ministrul Energiei, secretarul general al Guvernului şi ministrul de Finanţe, unde avem reforma privind microîntreprinderile. Trebuie aceste lucruri tranşate în interesul României, de acord, dar şi în concordanţă cu regulile europene şi, de ce nu, cele ale OCDE, că vrem să intrăm acolo”, a continuat ministrul fondurilor europene.

Comisia Europeană a aprobat marţi o evaluare preliminară pozitivă a celor şase ţinte şi a 62 dintre cele 68 de jaloane legate de cea de-a treia cerere de plată a României în valoare de 2 miliarde de euro, fără prefinanţare, în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, elementul central al programului NextGenerationEU. Comisia a constatat că, în această etapă, nu au fost atinse şase jaloane vizând reforme ale guvernanţei întreprinderilor de stat, investiţii din domeniul transporturilor şi reforma regimului fiscal al microîntreprinderilor. ”Prin urmare, Comisia propune suspendarea parţială a plăţii în conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul privind MRR. Această procedură le oferă statelor membre timp suplimentar pentru a îndeplini jaloanele sau ţintele restante, ele primind totodată o plată parţială legată de jaloanele şi ţintele care au fost atinse în mod satisfăcător”, anunţă Comisia Europeană. Comisia a transmis deja evaluarea sa preliminară pozitivă a jaloanelor şi ţintelor pe care le consideră atinse în mod satisfăcător Comitetului economic şi financiar (CEF), care are la dispoziţie patru săptămâni pentru a emite un aviz. În urma avizului CEF cu privire la evaluarea preliminară pozitivă şi după evaluarea observaţiilor transmise de România, Comisia va adopta o decizie de plată, după care se poate efectua plata către România.

Alte articole

România, rată de absorţie de puţin peste 6% din fonduri UE. Am încasat 2 miliarde dintr-un potenţial de 31 de miliarde de euro

Comisia Europeană propune noi reguli prin care să-i sprijine pe fermieri. Este prioritară inclusiv combaterea practicilor comerciale neloiale

Mihai Tudose, despre inițiativele liberalilor privind PNRR: ”Bat câmpii, dar cu glorie”

”Cea de-a treia cerere de plată acoperă etape importante din realizarea a 37 de reforme şi a 17 investiţii care vor genera schimbări pozitive pentru cetăţenii şi întreprinderile din România în următoarele domenii: tranziţia verde şi digitală, transportul durabil, renovarea energetică, regimurile fiscale şi de pensii, mediul de afaceri, mobilitatea urbană, turismul şi cultura, asistenţa medicală, reformele sociale, buna guvernanţă, educaţia şi managementul apei, al deşeurilor şi al pădurilor”, transmite Comisia Europeană

Printre măsurile emblematice din prezenta cerere de plată se numără:

– Stimularea eficienţei energetice în industrie: a intrat în vigoare cadrul legislativ care introduce măsuri de facilitare a investiţiilor în eficienţa energetică din industrie. Printre altele, această reformă elimină obstacolele din calea contractelor de performanţă energetică, introduce supravegherea pieţei şi aplicarea standardelor de eficienţă energetică, precum şi noi standarde pentru instrumentele financiare verzi.
– Reforma sistemului public de pensii: a intrat în vigoare un nou cadru legislativ care stabileşte că pensiile speciale vor fi calculate pe baza principiului contributivităţii, a vechimii în profesie şi a reajustării procentului aferent veniturilor obţinute. Conform principiului contributivităţii, valoarea pensiilor va depinde de suma contribuţiilor plătite în timpul vieţii profesionale.
– Investiţii pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a parcului imobiliar existent: au fost semnate contracte de renovare în vederea îmbunătăţirii eficienţei energetice şi contracte de renovare integrată (consolidare seismică şi eficienţă energetică) a clădirilor publice.

Adrian Câciu, ministrul Fondurilor Europene, explicații despre cererea de plată numărul trei din PNRR: ”O să avem o plată parțială, cum am avut și la cererea numărul doi. Nu se pierde niciun ban”

Comisia a constatat că, în această etapă, nu au fost atinse şase jaloane. Este vorba despre reforme ale guvernanţei întreprinderilor de stat (C4.R2/M79, C6.R2/M121 şi C14.R9/M440)[1], precum şi de investiţii din domeniul transporturilor (C4.I1/M72 şi C4.I4/M86) şi de o reformă a regimului fiscal al microîntreprinderilor (M8.R4/M206).

”Prin urmare, Comisia propune suspendarea parţială a plăţii în conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul privind MRR. Această procedură le oferă statelor membre timp suplimentar pentru a îndeplini jaloanele sau ţintele restante, ele primind totodată o plată parţială legată de jaloanele şi ţintele care au fost atinse în mod satisfăcător”, se arată în comunicat.

Etapele următoare

Comisia Europeană a transmis deja evaluarea sa preliminară pozitivă a jaloanelor şi ţintelor pe care le consideră atinse în mod satisfăcător Comitetului economic şi financiar (CEF), care are la dispoziţie patru săptămâni pentru a emite un aviz.

În paralel, Comisia a comunicat României motivele pentru care consideră că jaloanele respective legate de investiţii şi de reforme nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător. România are acum la dispoziţie o lună pentru a-i transmite Comisiei observaţiile sale.

În urma avizului CEF cu privire la evaluarea preliminară pozitivă şi după evaluarea observaţiilor transmise de România, Comisia va adopta o decizie de plată, după care se poate efectua plata către România.

În cazul în care, în urma observaţiilor transmise de România, Comisia îşi confirmă evaluarea potrivit căreia jaloanele în cauză nu au fost atinse în mod satisfăcător, o parte din plată va fi suspendată. Cuantumul suspendat va fi stabilit prin aplicarea metodologiei Comisiei privind suspendările de plăţi (prezentată în anexa II la comunicarea publicată la 21 februarie 2023), care se aplică tuturor statelor membre.

Din momentul respectiv, România va avea la dispoziţie o perioadă de şase luni pentru a îndeplini jaloanele restante. La sfârşitul acestei perioade, Comisia va evalua dacă jaloanele respective au fost îndeplinite în mod satisfăcător. În caz afirmativ, ea va ridica suspendarea şi va efectua plata cuantumului suspendat.

Planul de redresare şi rezilienţă al României include o gamă largă de măsuri de investiţii şi de reforme. Planul va fi finanţat cu 28,5 miliarde EUR, din care 13,6 miliarde EUR sub formă de granturi şi 14,9 miliarde EUR sub formă de împrumuturi.